Cum s-a reușit împușcarea ursului în gospodăria de pe Valea Avrigului? „Am avut noroc: că a stat, iar veterinarul era aproape”. Alt primar: „Singura soluție e mărirea cotelor”

Doar „norocul” dat de faptul că medicul veterinar era prin apropiere a făcut posibilă întrunirea condițiilor legale pentru împușcarea ursului care răscolea, sâmbătă seara,  gospodăriile din Valea Avrigului. Prin urmare am întrebat primarii ce cred ei că ar trebui modificat în legislație pentru ca urșii care provoacă pagube să poată fi eliminați mai ușor. Asta în contextul în care primarul din Mihăileni a stat, aseară, cu ursul la ușă.

Împușcarea unui urs care atacă gospodăriile și proprietățile oamenilor este o măsură cerută insistent de populațiile afectate de acest fenomen. Doar că – chiar și contextul unor oameni răniți sau omorâți de urși – această ultimă soluție este foarte rar aplicată. Iar acest lucru se întâmplă din cauză că legislația în domeniu împiedică acțiunile rapide, se plâng primarii.

Practic, în acest moment, un „urs habituat” (cum au fost denumiți cei care afectează oamenii și proprietățile acestora) poate fi extras prin împușcare doar în urma unui apel la 112, în urma căruia trebuie constituită o comisie. Aceasta trebuie formată (conform prevederilor OUG 81/2021) din primar sau viceprimar, care devine și conducătorul echipei, un reprezentant al Jandarmeriei sau al Poliției Locale, un expert tehnic și unul medical. Expertul medical este medicul veterinar, iar cel tehnic este un vânător sau paznic de vânătoare, angajat al fondului cinegetic, și cu care primăria are încheiat contract de servicii.

Primarul orașului Avrig, Adrian David, arată că, deși s-a ajuns la această variantă prin simplificarea procedurilor, acestea tot durează și nu sunt tocmai eficiente.

„Până strângi atâția reprezentanți ai statului, durează. În plus, ca să mai poți decide, în baza unei analize de risc făcută pe loc, ca ursul să fie împușcat, acesta trebuie să nu plece din zonă. Fapt care nu se prea întâmplă, deoarece oamenii totdeauna vor apela la sunete puternice sau alte metode pentru a îndepărta ursul. La fel, jandarmii sau polițiștii care intervin folosesc mijloace sonore și vizuale de îndepărtare. Deci, de cele mai multe ori, ursul pleacă până să se întrunească această echipă formată din patru-cinci reprezentanți ai unor instituții diferite”, explică Adrian David.

„Noroacele”

Sâmbătă seara, ursul a fost văzut pe Valea Avrigului în zona pensiunii Ghiocelul. Mai apoi, a fost anunțată prezența lui prin 112 într-o gospodărie, în care a omorât 20 de găini. Ursul a fost în cele din urmă împușcat, dar asta doar pentru că „s-au aliniat planetele”. „Am avut noroc că medicul veterinar era prin apropiere. Apoi, un alt fapt a fost că ursul nu a plecat din zonă, în ciuda alertelor sonore și luminoase. Prin urmare, așa s-a ajuns la întrunirea condițiilor necesare pentru ca ursul să poată fi extras prin eliminare”, descrie primarul Avrigului.

E nevoie de îmbunătățire

Actualele norme fac dificilă împușcarea urșilor care pătrund în intravilan. Chiar dacă aceste norme au fost modificate astfel încât primarul să poată decide împușcarea fără ca echipa să încerce mai întâi „metodele blânde”, adică alungarea și, eventual, tranchilizarea.

„Specialiștii trebuie să găsească acea cale juridică, acele norme care să nu mai creeze probleme. Metoda sigur poate fi îmbunătățită. Am mai avut acel precedent, prin care normele au fost simplificate, astfel încât să nu mai fie nevoie de aprobarea Ministerului Mediului pentru împușcarea urșilor. Dar îmbunătățiri se mai pot aduce”, apreciază Adrian David, dar fără a propune soluții concrete.

Primar cu ursul la ușă. Aseară

Cristian Bratu, primarul comunei Mihăileni, a vorbit de mai multe ori despre faptul că, în continuare, situația urșilor nu este pusă într-un context legal care să ducă la rezolvarea conflictelor în care oamenii sau proprietățile acestora au de suferite.

La Mihăileni, arată primarul, urșii vin în fiecare seară, iar până acum niciodată nu s-a reușit întrunirea echipei complete (cu jandarm, polițist vânător și medic veterinar), astfel încât ursul care a pătruns în comună să poată fi împușcat.

„Niciodată nu va putea funcționa comisia respectivă. Nici pentru noi și nici pentru ceilalți colegi primari cu care eu am vorbit. În primul rând e foarte greu să aduni echipa și ursul trebuie să rămână în permanență acolo în intravilan pentru ca să ai temeiul juridic să poți să demarezi procedura de eliminare. Apoi,  cel care trebuie să tragă nu trage”, mai spune Cristian Bratu.

Primarul din Mihăileni locuiește chiar la intrarea în comună, prin urmare și gospodăria lor este des vizitată de urși. Ultima dată, chiar aseară. „A stat la ușă. Am folosit și lumina lanternei, am aruncat și o petardă, dar nimic nu l-a determinat să plece. La petardă parcă a tresărit un pic. N-am avut ce face și l-am lăsat să «ciugulească tot ce a avut de mâncat» și, apoi, a plecat singur”, descrie primarul din Mihăileni.

Administrația pe care o conduce a luat în discuție inclusiv amplasarea de garduri electrice pe zone întinse, doar că această soluție este una prea costisitoare față de eficiență.

Constrângerile din intravilan

Cristian Bratu arată că, pentru un vânător, decizia de a împușca un urs aflat în zone locuite este extrem de dificil de luat: trebuie să se asigure că, în față, are un culoar de siguranță. „Și cine creează acel coridor de securitate, astfel încât, dacă glonțul ratează să nu fie împușcat un om? Culoarul de securitate este absolut necesar și pentru situația în care ursul este doar rănit în urma primului foc. Moment în care, practic, totul devine mai grav, fluid, total imprevizibil”, detaliază Cristian Bratu.

Din punctul său de vedere, singura variantă de reducere a atacurilor urșilor în intravilan este creșterea cotelor de prevenție și intervenție. Acestea permit gestionarilor de fonduri cinegetice să elimine preventiv un număr stabilit de exemplare din zonele cu densitate sufocantă, fără a mai aștepta ca urșii să atace efectiv în orașe pentru a se putea acționa.

Anul acesta, Parlamentul a decis eliminarea a 859 de exemplare de urs (cotă de prevenție) și a altor 110 exemplare (cotă de intervenție). Dar legea a fost contestată la Curtea de Constituțională a României de către președintele Nicușor Dan, care a considerat că legea parlamentarilor nu este suficient de clară.