Cum examinezi un prădător de 62 de kg? „Prin încredere, nu prin forță”. Povestea tinerei din Sibiu care și-a dat licența pe Mowgli, jaguarul de la Zoo, și e acum medic veterinar

Denisa Săraru, tânăra din Sibiu care în luna martie lansa platforma urgenteveterinare.com, este oficial medic veterinar cu drept de practică de la sfârșitul lunii iulie. Lucrarea sa de licență, susținută cu nota 10, a avut un pacient cât se poate de neobișnuit: Mowgli, jaguarul de la Grădina Zoologică din Sibiu, un exemplar pe care l-a evaluat clinic împreună cu o echipă adusă special de la Timișoara.

Am întrebat-o pe Denisa despre lucrarea sa de licență și despre experiența legată de evaluarea unui jaguar de la Zoo Sibiu.

Un jaguar născut la Sibiu

Tânăra ne spune că ideea lucrării a pornit din practica pe care și-a dorit să o facă la grădina zoologică. Alături de medicul Liviu Todescu, a observat câteva modificări ale stării de sănătate la Mowgli, un jaguar (Panthera onca) născut și crescut la Sibiu, și așa a ajuns la concluzia că e nevoie de un consult general amănunțit și de unul cardiologic. Pentru asta a adus de la Timișoara un medic cardiolog, Florin Simiz, cu aparatura necesară.

Examinarea unui animal de talia lui nu s-a putut face oricum. Mowgli a fost condus în siguranță într-un spațiu special, apoi anesteziat de la distanță, cu ajutorul unei puști speciale. „Doctorul Todescu a fost în permanență atent la funcțiile vitale, pe parcursul anesteziei, pentru a interveni în caz de orice, asigurându-ne o fereastră de 90 de minute în care am reușit să obținem tot ce conta: probe pentru analize de laborator, ecografie cardiacă și abdominală, să montăm ECG-ul și să monitorizăm toate valorile pentru ca în final să avem un diagnostic corect”, explică Denisa.

Un „pacient geriatric” cu un diagnostic surprinzător

La momentul examinării, Mowgli avea 16 ani, adică, în termeni medicali, un pacient geriatric. Examenul clinic a arătat, la prima vedere, un animal sănătos, cu mucoase de culoare normală și temperatură în limite normale. Testele paraclinice au schimbat însă tabloul. „Am descoperit o remodelare miocardică discretă, fără aritmii majore, colesterol ușor mărit, o anemie ușoară și valorile rinichilor ușor crescute, modificări apărute din cauza vârstei și a mediului de viață”, descrie Denisa. Concluzia a fost un sindrom cardio-renal.

Pentru ea, cazul are și o miză de principiu. „Cazul acesta ne arată că prevenția, fiecare instrument de diagnostic și corelarea tuturor datelor duc la un diagnostic precis și un tratament corect”, spune medicul veterinar. Pentru Mowgli s-a stabilit ulterior un protocol terapeutic, iar acum jaguarul „este în afara oricărui pericol”.

Vârsta lui e, de altfel, o performanță în sine. „În libertate, speranța medie de viață a unui jaguar este de aproximativ 12 ani. În captivitate, datorită îngrijirii și asistenței veterinare constante, jaguarii pot ajunge la vârsta de 20 de ani sau mai mult”, explică ea. Mowgli are deja 17 ani și un status clinic foarte bun.

„Prin încredere, nu prin forță”

Cea mai mare provocare a fost chiar apropierea de animal. „Examinarea unui prădător de 62 de kg nu se poate face prin forță, se face prin încredere. Relocarea jaguarului s-a făcut printr-un training operant, astfel încât el să se simtă în siguranță la fiecare pas”, spune Denisa Săraru. E un detaliu care contează și pentru anestezie, adaugă ea, „pentru că un animal speriat este mult mai greu de anesteziat și, din cauza fricii, anestezia nu e stabilă”.

Cât despre alimentație, „dieta este bazată pe carne roșie macră și amestecuri speciale care asigură un raport optim de proteine, grăsimi, vitamine și minerale, în special taurină și calciu, care sunt foarte esențiale pentru feline”, explică tânăra.

De la student voluntar la medic cu drept de practică

Lucrarea a fost susținută pe 8 iulie, iar titlul de medic veterinar cu drept de practică Denisa l-a obținut chiar recent, pe 24 iulie, după înscrierea la Colegiul Medicilor Veterinari și primirea atestatului de liberă practică. Până atunci lucrase deja în domeniu, ca student voluntar și tehnician veterinar atestat după absolvirea liceului de profil.

Citește și:

Acum, tânăra spune că își împarte planurile în două direcții. „Îmi doresc să lucrez într-un cabinet veterinar, pentru că asta mi-am dorit de când am început acest drum. Nu am un cabinet propriu, ci îmi doresc foarte mult să lucrez într-o echipă medicală, alături de colegi cu experiență de la care să învăț continuu și să mă dezvolt profesional”, spune ea. În paralel, continuă să dezvolte platforma de urgențe, pe care o descrie drept „un proiect de suflet”.

Platforma pornită cu 1.000 de lei a trecut de 1.000 de utilizatori

Întrebată cum a evoluat platforma despre care am scris la începutul acestui an, Denisa spune că de la lansare, aplicația a crescut constant. Până acum, urgenteveterinare.com a depășit 1.000 de utilizatori și peste 500 de solicitări din toată țara, urgențe și cazuri uzuale, dintre care peste 300 de cazuri de urgență au fost rezolvate cu succes. La acestea se adaugă aproximativ 15.000 de interacțiuni pe platformă, mulți dintre cei care și-au făcut cont adăugându-și animalele fără să fi avut neapărat o urgență.

Denisa gestionează în continuare personal dispeceratul. „Pe lângă cazurile uzuale, cele mai frecvente situații de urgență sunt accidentele rutiere, fătările distocice (anevoioase) și intoxicațiile/otrăvirile”, spune ea.

Pentru proprietari a făcut un redesign complet, „mult mai intuitiv – de la butonul rapid de SOS, până la carnetele digitale de sănătate și un sistem eficient de call-center și triaj care reduce la minimum timpul dintre apel și intervenție”. Pentru studenți a integrat o secțiune de pregătire pentru licență, structurată pe modelul chestionarelor auto, cu explicații detaliate. „Rezultatul a fost uluitor: aproximativ 90% dintre colegii mei au trecut examenul grilă cu note de peste 8,50”, spune ea.

Un caz: câine intoxicat cu antigel pus intenționat

Am întrebat-o dacă în această perioadă a întâlnit vreun caz mai memorabil, în care platforma s-a dovedit a fi utilă.

„Fiecare caz are o încărcătură emoțională enormă, însă unul dintre cele mai marcante a fost apelul pentru un câine intoxicat cu antigel pus intenționat. Din păcate, pentru acel pacient toxicitatea a fost mult prea mare și nu a mai putut fi salvat, deși a ajuns rapid la cabinet”, povestește Denisa. Acea urgență a funcționat însă „ca un semnal de alarmă critic pentru întreaga comunitate din zonă”, precizează medicul veterinar. „Prin alertarea rapidă a proprietarilor, am reușit să prevenim alte tragedii și să salvăm celelalte animale expuse”, adaugă ea.

Proiectul rămâne susținut deocamdată din bursa de merit a tinerei și cu ajutorul familiei. „Cea mai urgentă nevoie a mea în acest moment este un laptop mai performant. Volumul de date, procesarea aplicației și tot ce ține de dezvoltare au depășit resursele pe care le am la dispoziție”, recunoaște ea.

În perioada următoare, Denisa vrea să integreze direct medici și cabinete din toată țara și să continue modulul dedicat studenților. Motivația rămâne aceeași de la început. „Vreau să fie un sprijin complet, din toate direcțiile, creat dintr-un singur motiv clar: binele animalelor. Ele au fost în centrul acestui proiect încă din prima zi și reprezintă motivația din spatele întregului meu parcurs”, încheie Denisa Săraru.