Pensionările și salariile mici lasă ULBS fără cadre didactice. Peste 50 au plecat în ultima perioadă. Rector: „Suntem de-a dreptul sugrumați”

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a pierdut peste 50 de cadre didactice într-un an și jumătate. Pensionările și încetarea unor contracte nu sunt urmate întotdeauna de angajări, iar în domeniile tehnice Universitatea concurează pentru specialiști cu firme care oferă salarii mai mari.

ULBS mai are 680 de cadre didactice, dintre care 88 sunt angajate pe perioadă determinată. La nivelul întregii universități lucrează aproximativ 1.060 de persoane, raportat la aproape 16.000 de studenți.

Raportul ULBS din primăvara anului 2025 indica aproximativ 730 de cadre didactice, iar raportul din martie 2026 consemna 690.

Turnul Sfatului a discutat despre cauzele și efectele acestei situații la două dintre facultățile ULBS, cu profesorul universitar Adrian Florea, de la Facultatea de Inginerie, și cu conferențiarul universitar Eduard Alexandru Stoica, de la Facultatea de Științe Economice.

Pensionările și salariile mici reduc numărul cadrelor didactice

La Facultatea de Inginerie, reducerea personalului a fost provocată în principal de pensionări și, de-a lungul timpului, de decesul unor profesori, în timp ce la Științe Economice, potrivit conferențiarului universitar Eduard Stoica, plecările din ultimii ani au avut loc numai prin pensionare.

Problema comună pentru ambele facultăți este faptul că înlocuirea unui profesor nu se poate face imediat. Pregătirea unui viitor titular presupune, de regulă, parcurgerea unui doctorat, iar în domenii precum IT-ul salariul unui asistent universitar este mai mic decât veniturile pe care un absolvent le poate obține într-o companie.

„Stimularea tinerilor care absolvă să devină cadre didactice lipsește cu desăvârșire. Ca să ajungi profesor trebuie să-ți faci doctoratul, deci mai sunt patru ani. Atractivitatea este destul de mică, cel puțin în domeniul IT sau Computer Science. Când ești tânăr vrei să-ți întemeiezi o familie, să-ți cumperi o locuință și este foarte greu să atragi oameni în felul acesta”, spune Adrian Florea.

Cum acoperă facultățile lipsa de personal

Adrian Florea estimează că Facultatea de Inginerie ar mai avea nevoie de cel puțin zece cadre didactice. Necesarul este amplificat de activitățile de laborator, care se desfășoară cu grupe mai mici și necesită mai mulți profesori și asistenți decât un curs obișnuit.

În cazul său, o parte dintre ore sunt acoperite de absolvenți care lucrează în mediul privat. Profesorul spune că, la disciplinele sale, este ajutat de două foste studente angajate la două mari companii private din Sibiu. Colaboratorii pot prelua câteva ore pe săptămână, dar disponibilitatea lor depinde de programul de la locul principal de muncă.

La Facultatea de Științe Economice, folosirea specialiștilor din companii este deja una dintre principalele soluții pentru acoperirea posturilor rămase libere.

„La noi, criza se traduce prin foarte multe posturi pentru colaboratori. Posturile libere sunt suplinite de oameni din companii. Dacă este să vedem și o parte cât de cât bună a situației, lucrul acesta nu este foarte rău pentru studenți, pentru că vin profesioniști din domeniu și studenții reușesc să vadă și altceva”, explică Eduard Stoica.

Soluția are însă și limite. Stoica estimează că aproximativ 30% dintre colaboratori se schimbă de la un an la altul. În plus, experiența profesională nu înseamnă automat și pregătire pedagogică, iar adaptarea unei persoane la activitatea de predare poate dura un semestru sau chiar un an.

Facultatea de Științe Economice a reușit totuși să atragă câteva cadre tinere. Potrivit lui Eduard Stoica, două persoane au intrat pe posturi de asistent în anul precedent, alte două în acest an, iar două noi angajări sunt avute în vedere.

De ce este greu să fie ocupate posturile rămase libere

Conferențiarul universitar spune că ULBS ar trebui să le ofere tinerilor posibilitatea de a avansa mai repede după ce îndeplinesc criteriile academice. La Facultatea de Științe Economice există, potrivit acestuia, o practică de a aștepta aproximativ trei ani până la următoarea promovare.

Restricțiile impuse instituțiilor publice au îngreunat, la rândul lor, menținerea unor doctoranzi și asistenți în sistem. Măsurile fiscal-bugetare adoptate anul trecut au suspendat în 2026 ocuparea posturilor vacante, cu unele excepții. O modificare aprobată de Guvern în primăvară a permis organizarea concursurilor pentru posturile de asistent universitar și continuarea promovărilor, însă celelalte posturi didactice și administrative nu au fost deblocate în totalitate.

Pentru a-i păstra pe tineri aproape de universitate, profesorii încearcă să-i implice pe doctoranzi în activitatea didactică și în proiecte din care pot obține venituri suplimentare. Soluția atenuează problema, dar nu poate compensa diferențele salariale și nici nu scurtează perioada necesară formării unui titular.

Tehnologie fără specialiști

Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Sorin Radu, arată că situația se poate remedia doar prin eliminarea restricțiilor temporare în ceea ce privește angajările.

„Avem nevoie de resursă umană, așteptăm să se deblocheze concursurile pe diferite categorii, de la posturile didactice până la cele administrative, pentru că suntem de-a dreptul sugrumați de volumul imens de muncă”, a declarat rectorul Sorin Radu, în cadrul unei conferințe de presă susținută la inaugurarea sediului reabilitat al Facultății de Științe.

Sorin Radu arată că anumite investiții recente în proiecte de digitalizare au redus timpul necesar unor operațiuni administrative, în special prin platforma pentru managementul școlarității folosită de secretariate și pentru gestionarea burselor. În activitatea didactică, alte investiții în acest sens, cum ar fi anumite echipamente noi, nu reduc însă nevoia de personal, deoarece utilizarea lor presupune specialiști pregătiți.

„Faptul că noi am făcut un centru de simulare în medicină, de exemplu, nu a urmărit să scadă numărul de personal. Dimpotrivă, aceste simulatoare trebuie folosite de oameni care sunt pregătiți să le folosească. Dacă, iată, ai un ecograf digital și nu ai acolo un specialist, cum ar putea învăța rezidenții și studenții în acest caz?”, a explicat rectorul Sorin Radu.