„Trebuie să recunoaștem rapid situațiile cu potențial de gravitate”. Dr. Oana Claudia Moșteanu descrie cum lucrează medicii interniști la UPU Sibiu

În timpul unei gărzi, medicul internist se confruntă cu pacienți care au adesea mai multe afecțiuni în același timp. Unele cazuri sunt stabile, în timp ce altele se pot agrava rapid. De aceea, stabilirea urgențelor și a nivelului de îngrijire necesar fiecărui pacient este esențială.

Dr. Oana Claudia Moșteanu, medic specialist în Medicină Internă și medic rezident în Nefrologie în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, vorbește despre provocările unei gărzi și despre deciziile care pot face diferența în cazul pacienților aflați în stare gravă.

În Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), prima evaluare și măsurile de stabilizare sunt asigurate de medicii de urgență. Medicul internist intervine atunci când complexitatea cazului, agravarea unei boli cronice sau prezența mai multor afecțiuni impun internarea într-o secție medicală.

„Principala mea responsabilitate în gardă este să analizez riguros fiecare caz trimis spre internare, să stabilesc prioritățile în funcție de gradul de instabilitate și să mă asigur că pacientul primește investigațiile necesare și tratamentul potrivit încă din UPU”, explică dr. Oana Claudia Moșteanu.

Atunci când există mai multe solicitări simultane, au prioritate pacienții cu probleme grave de respirație sau de circulație și cei care prezintă un risc crescut de agravare. Medicul internist îi reevaluează la pat și comunică permanent cu echipa secției în care urmează să fie internați.

Când fiecare minut contează

Un pacient care ajunge la spital cu dificultăți severe de respirație, tensiune arterială foarte scăzută și o stare generală alterată reprezintă o urgență medicală majoră.

„În primele minute, discutăm cu pacientul, în măsura în care starea sa permite, realizăm examenul clinic, recoltăm analizele și folosim investigații rapide, cum este ecografia, pentru a identifica posibila cauză. În același timp, intervenim pentru îmbunătățirea circulației sângelui către organele vitale și pentru corectarea lipsei de oxigen”, arată medicul.

În funcție de gravitatea cazului, pacientul poate fi internat într-o secție medicală sau transferat direct în secția de Anestezie și Terapie Intensivă.

„Nu așteptăm să avem toate rezultatele analizelor pentru a acționa. Stabilizăm pacientul și căutăm cauza în același timp, pentru că prioritățile noastre sunt siguranța și viața omului din fața noastră”, subliniază dr. Oana Claudia Moșteanu.

O evaluare rapidă este necesară și în cazul durerii toracice, care poate indica un sindrom coronarian acut, adică o reducere sau o întrerupere bruscă a alimentării cu sânge a inimii. Pacientul este stabilizat și monitorizat, iar printre analizele efectuate se numără troponina, un indicator care poate arăta dacă mușchiul inimii a fost afectat. Consultul cardiologic este solicitat de urgență atunci când simptomele și modificările electrocardiogramei indică o posibilă problemă cardiacă gravă, mai ales dacă pacientul are și probleme legate de tensiune sau de circulație.

O adevărată „anchetă” medicală

Un alt caz dificil este cel al pacientului cu starea de conștiență alterată, mai ales atunci când acesta suferă de mai multe boli, iar cauza nu este evidentă la prezentarea în spital. După susținerea funcțiilor vitale și excluderea urgențelor chirurgicale sau neurologice, medicul internist începe o adevărată „anchetă” de diagnostic. Confuzia, somnolența accentuată sau lipsa de reacție pot fi provocate de agravarea unei boli cronice, de o infecție, de lipsa oxigenului, de acumularea dioxidului de carbon în sânge, de modificarea nivelului unor săruri și minerale sau de efectele medicamentelor.

„Evaluăm nivelul oxigenului și al dioxidului de carbon din sânge, echilibrul acido-bazic și eventualele dezechilibre ale electroliților, deoarece asemenea modificări pot explica afectarea sistemului nervos central. Verificăm și tratamentul pacientului, pentru a identifica posibile erori de dozaj, interacțiuni între medicamente sau introducerea recentă a unor medicamente cu efect sedativ”, precizează medicul.

Informațiile oferite de familie sunt, de asemenea, importante. Aparținătorii pot spune când au apărut simptomele, dacă instalarea lor a fost bruscă sau treptată și ce schimbări au observat în starea pacientului.

Externare, internare sau Terapie Intensivă?

Decizia este luată după evaluarea stării generale, a funcțiilor vitale, a evoluției simptomelor, a răspunsului la tratament și a rezultatelor investigațiilor. Un pacient poate fi externat atunci când este stabil, nu prezintă semne de agravare, iar tratamentul poate fi continuat în siguranță la domiciliu. Internarea în secția de Medicină Internă este indicată atunci când acesta are nevoie de tratament, investigații suplimentare și supraveghere.

„Transferul în Terapie Intensivă este luat în considerare în situațiile severe, când există probleme grave de circulație sau de respirație, o alterare importantă a stării de conștiență, afectarea acută a unuia sau mai multor organe ori necesitatea unor măsuri de susținere care nu pot fi asigurate într-o secție obișnuită”, explică dr. Oana Claudia Moșteanu.

Fiecare decizie este adaptată pacientului și ține cont nu doar de rezultatele analizelor, ci și de evoluția stării sale și de riscul de agravare. Medicina Internă are un rol important în îngrijirea cazurilor complexe deoarece privește pacientul în ansamblu, nu doar prin prisma unei singure afecțiuni.

„În activitatea de gardă, medicul internist trebuie să recunoască rapid situațiile care pot deveni grave, să stabilească prioritățile de tratament și să decidă nivelul adecvat de îngrijire, colaborând permanent cu celelalte specialități. Dincolo de investigații și protocoale, Medicina Internă înseamnă discernământ clinic, responsabilitate și capacitatea de a lua decizii corecte”, concluzionează medicul.