Sibienii au un arhitect la 2.557 de locuitori, mult sub media națională. „Muncesc sâmbăta și muncesc duminica. Muncesc pentru că au tarife simbolice”

În județul Sibiu revine un arhitect la 2.557 de locuitori, mult sub media națională de un arhitect la 1.773 de locuitori, iar în Vâlcea situația e și mai dificilă, cu un arhitect la 4.519 locuitori. Datele au fost prezentate luni, la Casa cu Frescă din Sibiu, la masa rotundă organizată de Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea a Ordinului Arhitecților din România (OAR) pentru a marca 25 de ani de la adoptarea legii care a reorganizat profesia. Filiala a crescut de la 97 de membri, la înființarea din 2001, la 267 de arhitecți în prezent.

Per ansamblu, în cele două județe acoperite de filială revine un arhitect la 3.174 de locuitori, de aproape două ori mai puțin decât media națională. Diferența dintre cele două județe este însă mare: în Sibiu, ponderea arhitecților raportată la populație este aproape dublă față de Vâlcea.

Statisticile au fost calculate pe baza datelor despre populația celor două județe, puse la dispoziție de către Direcția Județeană de Statistică (DJS) Sibiu și DJS Vâlcea.

La nivel național, România are în prezent aproximativ 10.750 de arhitecți cu drept de semnătură, de patru ori mai mulți decât cei 2.700 înscriși în Tabloul Arhitecților la înființarea Ordinului. Aproximativ 4.000 dintre ei profesează în București, a arătat Gabriel Roșca, fost președinte al filialei și moderatorul discuției. Cei mai mulți, 84%, lucrează în firme organizate ca SRL-uri, 13% în birouri individuale, iar restul în alte forme prevăzute de lege. Chiar și așa, cu un arhitect la 1.773 de locuitori, România se află abia pe locul 24 în Europa. Elveția are un arhitect la 336 de locuitori, Italia, țara cu cei mai mulți arhitecți, unul la 388, iar Germania unul la 694. „Nu sunt foarte mulți arhitecți în România, dacă o luăm comparativ cu statele Uniunii Europene”, a spus Roșca.

La eveniment au fost prezenți, pe lista vorbitorilor, aproape toți foștii președinți ai filialelor, și anume Gabriel Roșca (2006 – 2014), Ion Șandru (2018 – 2026) și Mircea Țibuleac (2001 – 2006), excepție făcând doar Alexandru Găvozdea (2014 – 2018). Acestora li s-au alăturat și Ion Brad – actualul președinte al filialei, Liliana Cazacu – director executiv al Extensiei Universitare Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Marius Jivan – arhitect-șef interimar al Primăriei Sibiu, Dan Nanu – director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sibiu și Iulia Olaru – inspector principal al Consiliului Județean Sibiu.

„Muncesc pentru că au tarife simbolice de supraviețuire”

Mircea Țibuleac, președintele fondator al filialei, pe care a condus-o până în 2006, a descris o perioadă de început plină de entuziasm, dar și problemele actuale ale breslei. Potrivit acestuia, mulți arhitecți nu mai participă la viața organizației. „Nu mai păcăliți membrii. În momentul în care păcăliți și dezamăgiți membrii, se instalează lehamitea”, a spus Țibuleac.

Fostul președinte a explicat absența arhitecților de la întâlnirile profesionale prin volumul mare de muncă și onorariile mici. „Muncesc sâmbăta și muncesc duminică. Muncesc pentru că au tarife simbolice de supraviețuire, ceea ce îi împiedică să se documenteze, să călătorească”, spune acesta. Țibuleac, care a făcut parte timp de 12 ani din Comisia Națională de Disciplină a OAR, susține că cea mai mare problemă a profesiei este concurența prin prețuri cât mai mici. Ca exemplu, a dat cazul unui profesor doctor arhitect care avea contracte cu opt stagiari, unul dintre ele cu un tarif orar mediu de 8,70 lei. Aceeași logică a prețului cel mai mic e prezentă și în achizițiile publice, a adăugat acesta: „Singurul criteriu nu era calitatea, era prețul mic, din păcate”.

Țibuleac a făcut apel la conducerea actuală a filialei la o discuție deschisă despre greșelile trecutului, pentru ca Sibiul să devină „un exemplu de bună conviețuire și organizare”.

Citește și Arhitectul-șef al Sibiului: „Majoritatea avea impresia că arhitectul e un fel de inginer”. Cum s-a schimbat în ultimele decenii felul în care e privită profesia.

„Este un an foarte greu”

Organizatorii au recunoscut că Ordinul are încă multe de învățat. „Suntem o organizație tânără, în care învățăm încă cum să facem lucruri. Ne maturizăm împreună cu societatea. Suntem într-o democrație relativ tânără”, a spus Roșca.

Ioan Brad, actualul președinte al filialei, a amintit că 2026 este un an dificil pentru arhitecți, din cauza schimbărilor legislative, printre care noul Cod al urbanismului. „Trebuie să recunoaștem, este un an foarte greu, pentru că legile după care funcționăm s-au schimbat și asta e o mare provocare”, a spus Brad. Acesta a subliniat nevoia unui dialog permanent între arhitecți și administrații, care trebuie să aplice noile reglementări.

De la Ion Mincu la Legea 184/2001

Istoria organizării profesiei în 1891, când a fost înființată Societatea Arhitecților Români. Printre fondatori s-au numărat Alexandru Orăscu, Ion Mincu și Grigore Cerchez, alături de un grup de aproximativ 20 de arhitecți, absolvenți ai Școlii de Arte Frumoase din Paris. Aceștia au pus bazele învățământului superior de arhitectură din România și ale stilului național. În 1932 a apărut prima reglementare legală a profesiei, Corpul Arhitecților Români, desființat în 1948 de regimul comunist. Arhitecții au fost apoi angajați în institutele de proiectare ale statului, iar profesia și-a pierdut caracterul liberal. În 1952 a fost înființată Uniunea Arhitecților din România, care funcționează și astăzi ca organizație de creatori.

Legea 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, prin care a fost creat OAR, a fost rezultatul unui efort de lobby de aproape zece ani. Printre cei care au susținut-o s-au numărat arhitecții Alexandru Beldiman, primul președinte al Ordinului, și Peter Derer. Legea impune reguli stricte de intrare în profesie: un stagiu de cel puțin doi ani, un examen și respectarea unui cod deontologic. Titlul de arhitect este protejat, iar fiecare arhitect răspunde individual în fața organismului profesional.

Masa rotundă a deschis seria de evenimente „OAR 25 | Livrăm arhitectură pe strada Poștei”, organizată până pe 11 octombrie în parteneriat cu Extensia Universitară Sibiu a Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Citește și Dan Nanu, director DJC Sibiu, despre situația monumentelor istorice: „S-a umplut de acoperișuri de tablă, că doar în reclame zice că sunt cele mai rezistente”.