Cel mai longeviv prefect al Sibiului, Mircea Crețu, la final de mandat: de la cine și cum te susține în partid, la Giubega și întoarcerea la AJOFM. „Nu m-am lăudat niciodată”

Mircea Crețu (65 de ani) își încheie mandatul de prefect al județului Sibiu după șase ani și șapte luni. Într-un interviu acordat Turnul Sfatului, el vorbește cum rămâi atâta timp în funcție, despre salariile majorate de primării, despre reforma administrativă și despre sediul prefecturii, a cărui reabilitare nu a început.

Reporter: În mesajul de „la revedere” de la finalul ședinței Colegiului Prefectural de astăzi ați amintit că nimeni nu e veșnic în funcție. De ce ați simțit nevoia să spuneți asta?

Mircea Crețu: Nu numai pentru mine, ci și ca să-i fac pe ceilalți să înțeleagă că așa este. Nimic nu e veșnic. Eu cel puțin așa am gândit toată perioada aceasta, că prin ceea ce facem trebuie să știm că mâine nu mai suntem în funcție și ne putem întâlni pe stradă cu cineva care să zică „ia uite-l și pe ăsta” și să treacă pe partea cealaltă. Cred că mie nu mi se va întâmpla asta. Am încercat să colaborez cu toată lumea. Cred că au fost vreo opt subprefecți și am colaborat cu toți, inclusiv cu domnul care probabil va fi viitorul prefect.

Sunteți cel mai longeviv prefect pe care l-a avut Sibiul. Cum explicați asta?

Cred că în primul rând trebuie să fii o persoană echilibrată și cred că a contat și experiența pe care o aveam. Una e să fii prefect la 30 de ani și alta la 50 și ceva de ani.

Putem face o paralelă între durata mandatului dumneavoastră și faptul că nici conducerea PNL Sibiu nu s-a schimbat, tot Raluca Turcan fiind președintă?

Nu neapărat. Așa a fost să fie, colaborarea a fost foarte bună.

Am întrebat pentru a se afla cum se ajunge, în interiorul unui partid, la nominalizarea unui prefect? Ce atuuri contează, dacă nu e numai o sinecură?

Probabil diferă de la partid la partid și de la persoană la persoană. Oricum, ca să ocupi funcția de prefect, într-un an sau doi de la numire trebuie să urmezi niște cursuri. Eu aveam cursul de înalți funcționari publici de când am devenit prefect.

Deci forțez lucrurile dacă fac o paralelă între mandatul dumneavoastră de prefect și cel de președinte al PNL Sibiu al Ralucăi Turcan?

Eu zic că nici n-ar avea rost să ne gândim așa.

De-a lungul celor aproape șapte ani, au fost schimbări de guvern și ați rămas în funcție. Cine v-a susținut din partid?

Probabil mi-am făcut treaba așa cum trebuie. Nu pot să zic altceva.

Dar cineva v-a evaluat din PNL…

Suntem supuși evaluării în fiecare zi. Dacă facem greșeli, mai ales greșeli mari, normal că atunci…

De la sediul Prefecturii, la cel al Justiției

De ce n-ați reușit reabilitarea sediului prefecturii? Există și constructor angajat, dar Guvernul nu dă banii.

Documentația a demarat de când doamna Raluca Turcan era vicepremier. Există hotărâre de Guvern și există și un constructor care a câștigat. Așa a fost să fie și n-am vrut să forțez lucrurile. Nu m-am lăudat niciodată, n-am spus niciodată că gata, reabilităm. Dacă am fi început și devenea ca și Palatul de Justiție? Mai bine se începe atunci când va exista o sursă clară de finanțare. Ea există undeva, că s-a dat hotărâre de Guvern, dar dacă nu vor fi bani, e păcat să nu se finalizeze într-un timp optim și să rămână aici doar zidurile.

Că ați amintit de proiectul Palatului de Justiție, cât timp acesta a fost în administrarea Ministerului Justiției, de ce nu s-a putut implica Instituția Prefectului?

Dacă n-au reușit magistrații să-și rezolve problema… Să știți că prefectul are atribuții până la un anumit nivel, dar nu neapărat să aibă atâta influență la structurile de la București.

Nu puteți merge la București să bateți la ușă?

Ba da, cum să nu poți?

Și nu se deschide?

Ba da.

Dar se deschide numai pentru o cafeluță, nu și pentru bani?

Acum, acesta este motivul, lipsa de fonduri.

Sfaturi pentru viitorul prefect

În atâția ani ați lucrat și cu foarte mulți subprefecți. Vreun nume v-a rămas în minte pentru modul în care ați colaborat?

N-aș vrea să fac vreo referire. Cu toată lumea am colaborat.

Sunteți diplomat.

Nu că sunt diplomat, dar n-am avut probleme cu niciunul.

Am întrebat pentru că voiam să ajung la cel anunțat în locul dumneavoastră, Florian Giubega. Cum îl vedeți, cum ați lucrat cu el când era subprefect?

Dacă partidul a hotărât să fie dânsul, îl felicităm. Am spus, cu toată lumea am colaborat, pentru că așa am pornit de la început. Nu sunt un om al conflictului. Chiar dacă avem niște discuții între noi, mergem mai departe, nu trebuie să le ducem afară.

Ați avea vreun sfat pentru el?

Nu. Dacă crede că am fost un exemplu, măcar în anumite direcții, poate lua acest lucru. Dacă nu, va face cum consideră dânsul că e bine.

Ce se va întâmpla după publicarea eliberării dumneavoastră din funcție în Monitorul Oficial? Vă pensionați?

Nu încă.

Vă întoarceți la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă?

Da. Am 65 de ani. Până în iulie anul viitor am aprobată prelungirea, știți că se poate aproba cu câte un an până la 68 de ani. După aceea, în perioada asta, o să mă gândesc.

Vă gândiți să reveniți în politică, în sensul de a candida la Sibiu sau la Tălmaciu?

Haideți să nu zicem niciodată, nu se știe. La Tălmaciu sigur nu. Am fost o dată.

Salariile din primării și reforma administrativă

Prefectura a atacat de-a lungul anilor acte emise de autoritățile locale. Cu care administrații ați avut cele mai multe probleme?

N-aș putea să spun că a fost ceva deosebit. De obicei, dacă ajungem la concluzia că o hotărâre de consiliu sau o dispoziție nu este legală, există posibilitatea s-o atacăm în instanță pentru anulare. Întâi le comunicăm, există această procedură, și de multe ori autoritățile revin și revocă hotărârea.

Dar în ceea ce privește majorările de salarii din primării, aleșii n-au vrut să revoce actele și pe acest subiect sunt multe procese deschise.

Ba, poate au fost una sau două (primării care au renunțat la majorarea salariilor – n.r.). Dar, majoritatea nu.

De ce credeți că s-a ajuns aici? Aproape toate primăriile din județ și-au majorat salariile nejustificat, din punctul de vedere al instituției prefectului.

Cred că trebuie să vedem asta într-un context mai larg. Dacă ne uităm la o anumită categorie din România care și-a mărit salariile în instanță cum a vrut, probabil și de acolo a pornit. Și-au zis „hai să încercăm și noi”. Deși ați văzut că toate s-au câștigat în instanță (de către prefectură -n.r.). Poate considerau că au salarii mici pentru ceea ce fac. Poate și ăsta este un motiv.

În instituția prefectului sunt salarii mici?

Nu, în momentul ăsta chiar nu. Eu zic că sunt bune.

Se discută din nou despre reforma administrativă. Cum ar trebui făcută? Doar la nivelul comunelor sau inclusiv al județelor?

Mi se pare că nu este în regulă să faci asta de pe o zi pe alta. Acum ați văzut că, pentru ca unii să zică că se unesc voluntar, se fac programe cu fonduri de la bugetul statului. Nu cred că se face așa. Asta trebuie tratat foarte serios. E nevoie de reformă administrativă, clar, dar trebuie începută pe baza unor criterii. Degeaba unești patru localități foarte sărace și faci una și mai săracă și mai mare, cu mai multe probleme. Idei sunt la Ministerul Dezvoltării. Și județele ar trebui incluse în reforma administrativă.

Ce se propune acum e mai mult o perdea de fum?

Nu știu cât se va realiza acest lucru, dar trebuie făcută, de specialiști. Poate noi, politicienii, nu vedem chiar bine cum ar trebui făcută. Dacă în Republica Moldova au putut, noi nu putem?

Pandemia, cea mai grea perioadă

Care a fost cea mai dificilă perioadă a mandatelor dumneavoastră?

Foarte clar, perioada pandemiei. Dacă îmi amintesc bine, hotărârea de Guvern (pentru numirea în funcție – n.r.) a fost publicată pe 10 martie 2020, iar pe 11 martie eram aici, la începutul pandemiei. Nu e un secret, colegii de atunci de la instituțiile care trebuiau să se ocupe îmi spuneau să merg eu să discut cu presa, nu ei, deși ei erau singurii care în acel moment știau cel mai bine despre ce e vorba. Momentul a fost foarte greu pentru că, trebuie să recunoaștem, nu eram pregătiți pentru așa ceva.

Dar acum?

Acum sper să fim acum mai bine pregătiți. Am dus foarte mult lipsă, pentru că n-am avut două spitale, unul pe care să-l facem spital COVID, iar celălalt să-și îndeplinească în continuare atribuțiile față de populație. Acum Sibiul are Spital Municipal.

Care este cea mai dificilă atribuție a unui prefect?

N-aș putea zice că una dintre atribuții e foarte dificil de dus la îndeplinire. Cred că e bine să ai în cancelaria prefectului niște persoane care te pot sprijini, chiar dacă nu sunt dintr-un partid, cum am avut și eu. La început, conform legislației, puteai avea șase membri în cancelarie, apoi s-a redus la patru, apoi la trei, iar acum sunt doi, dintre care unul la secretariat, ceea ce mi se pare puțin. În perioada pandemiei și până anul trecut, prin iunie, domnul judecător Ilie Verza, ieșit la pensie, a fost un sprijin foarte important.

În spațiul public se discută adesea că Instituția Prefectului nu și-ar avea rostul și că o parte din atribuții ar putea fi preluate de Consiliul Județean. Cum răspundeți?

Sunt două atribuții care sigur nu vor putea fi preluate de Consiliul Județean. Nu cred că un consiliu județean, indiferent cine ar fi la conducere, și nu vorbesc de Sibiu, ci de România în general, ar putea să coordoneze serviciile publice deconcentrate, care de fapt sunt ale Guvernului. Persoana de la conducerea consiliului județean vine în cele mai multe cazuri dintr-un partid, iar la Guvern poate să fie partidul X și la Consiliul Județean partidul Y. Cea de-a doua este verificarea legalității actelor administrative, cum sunt hotărârile și dispozițiile, pe care n-ar putea s-o facă Consiliul Județean.

Citește și Mircea Crețu, prefectul Sibiului, și-a dat demisia. „Va veni momentul când voi spune mai multe”