Amiana Păștină a fost înregistrată de soț, la cererea procurorilor, în Ajunul Crăciunului. Toate probele contestate de Adriana Viliginschi rămân în dosarul „crimei pentru avere”. Decizia nu este definitivă

Discuțiile pe care Amiana Păștină le-a purtat cu soțul ei în Ajunul Crăciunului, înregistrate de acesta la cererea anchetatorilor, rămân probe în dosarul „crimei pentru avere”. Judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Hunedoara a respins toate cererile și excepțiile formulate de Adriana Viliginschi, inclusiv eliminarea acestor înregistrări și a propriilor declarații, și a dispus începerea judecății. Decizia, pronunțată la începutul lunii octombrie, nu este definitivă.

Adriana Viliginschi, fosta parteneră a omului de afaceri Adrian Kreiner, a depus contestație, care urmează să fie judecată de Curtea de Apel Alba Iulia. Dacă instanța superioară respinge contestația, procesul poate trece la judecarea pe fond, cu toate probele strânse de procurori.

Amiana Păștină a fost acuzată de uciderea mamei sale, Codruța Notar, cu ajutorul asistentei medicale Camelia Popa (acuzată de omor calificat) și cu complicitatea morală a Adrianei Viliginschi (acuzată de complicitate morală la omor calificat). Amiana Păștină s-a sinucis în arestul Poliției Alba.

Citește și Exclusiv. Femeia reținută pentru complicitate în dosarul mamei omorâtă de fiică este Adriana Viliginschi, concubina lui Adrian Kreiner, omul de afaceri ucis în 2023

Camelia Popa ar fi mers în noaptea de 7 spre 8 iunie 2024 împreună cu Amiana Păștină, la locuința victimei, arată procurorii sibieni în rechizitoriu. Acolo ar fi imobilizat-o, i-ar fi injectat un amestec de substanțe cu efect sedativ și ar fi sufocat-o cu o pernă.

Adriana Viliginschi este acuzată că ar fi cunoscut „în detaliu” planul Amianei Păștină și i-ar fi dat sfaturi înainte și după crimă. Procurorii susțin că ar fi sfătuit-o că o combinație de sedative „ar avea efect sinergic și ar induce victimei o stare comatoasă”, că ar fi îndemnat-o să distrugă dispozitivul pe care se stocau imaginile camerelor de supraveghere, să nu poarte discuții compromițătoare la telefon și i-ar fi oferit „o sursă constantă de medicamente cu efect sedativ”.

Colaborator cu identitate reală

Cele mai multe obiecții din camera preliminară s-au referit la cele două discuții purtate în 24 decembrie 2025, în Ajunul Crăciunului, între Amiana Păștină și soțul ei.

Prima a avut loc între orele 17.20 și 17.46, iar a doua între 20.00 și 20.26, se arată în motivarea publicată în regim anonimizat pe rejust.ro.

Cu o zi înainte, bărbatul a fost autorizat de procuror să acționeze drept „colaborator cu identitate reală” al anchetatorilor. Acesta avea asupra lui aparatură de înregistrare în timpul discuțiilor pe care le-a avut, în mașină, cu Amiana Păștină. Două zile mai târziu, sibianca a devenit suspectă în dosar, iar în 27 decembrie a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

Procurorii folosesc aceste discuții inclusiv pentru a susține implicarea Adrianei Viliginschi, de aceea avocatul acesteia a cerut eliminarea lor din dosar. Acesta a susținut că soțul nu a fost un interlocutor pasiv, ci a pus „întrebări succesive, precise și orientate către obținerea unor răspunsuri incriminatoare”. Printre exemplele citate de apărare din transcrieri se numără întrebările „De ce ai băgat bormașina?”, „Tu ești sigură că nu te-a văzut atunci seara?”, „Și dacă verifică telefoanele?” și „Tu te-ai dus și ai plătit atunci pe cineva?”.

Apărarea a mai arătat că, potrivit transcrierilor, Amiana Păștină spunea că luase patru comprimate de Xanax și că nu mâncase de două zile. În loc să se oprească, susține avocatul, colaboratorul i-ar fi amplificat temerile despre poliție și arestare. Concluzia apărării a fost că statul a obținut prin soțul ei ceea ce n-ar fi putut obține direct, adică declarații fără avertizarea privind dreptul la tăcere și fără avocat.

Judecătorul a respins aceste argumente din două motive.

Primul ține de felul în care s-a făcut înregistrarea. Aparatura a fost montată pe colaborator, astfel că anchetatorii nu au avut nevoie să pătrundă în mașină. Prin urmare, nu era nevoie de autorizarea specială cerută pentru supravegherea într-un spațiu privat. Judecătorul de drepturi și libertăți care a aprobat supravegherea, în 23 decembrie 2025, a avut în față ordonanța procurorului în care se preciza expres că dispozitivele vor fi purtate de colaborator. Judecătorul de cameră preliminară a respins astfel și ideea că filtrul instanței ar fi fost ocolit.

Al doilea motiv privește natura discuției. Adriana Viliginschi nu a participat la conversație, care s-a purtat între soți, iar aceasta „nu poate fi echivalată cu o audiere”. În consecință, nu se pune problema încălcării dreptului la tăcere, mai ales că „la acel moment nu exista o acuzaţie formulată” împotriva Amianei Păștină. Cât despre conținutul întrebărilor, judecătorul a apreciat că acestea „vizează, în fapt, fondul cauzei” și vor fi discutate în proces.

„Nu este aceasta o soluție”

Adriana Viliginschi a cerut și eliminarea propriilor declarații date ca suspectă și apoi ca inculpată, în februarie 2026. Aceasta a susținut că înainte de audiere i s-a comunicat doar încadrarea juridică, nu și ce sfaturi anume i se impută și când le-ar fi dat.

Avocatul Adrianei Viliginschi a mai susținut că declarația scrisă nu ar reda fidel ce a spus ea în fața camerei video. Apărarea afirmă că, atunci când Amiana Păștină i-a spus că vrea să își omoare mama, Adriana Viliginschi i-a răspuns că „nu este aceasta o soluție” și că a încercat „cumva să o oprească”. Aceste afirmații ar lipsi din textul scris, iar unele din nuanțele relatării ar fi dispărut și ele. În plus, declarația ar fi fost redactată ulterior, nu în timp ce vorbea.

Judecătorul a constatat că toate inculpatele au fost asistate de avocați aleși, au semnat declarațiile și procesele-verbale și nu au formulat obiecții. Declarațiile conțin „o descriere succintă a stării de fapt”, iar diferențele dintre textul scris și înregistrarea video „nu sunt de natură să atragă nelegalitatea probelor”. Ele vor fi evaluate la judecata pe fond, unde avocatul a anunțat deja că va insista asupra lor.

De asemenea, apărarea a cerut anularea tuturor actelor făcute după punerea în mișcare a acțiunii penale, pe motiv că procurorul de caz nu ar fi fost imparțial din cauza declarațiilor publice făcute după moartea Amianei Păștină și din cauza unor sfaturi juridice pe care i le-ar fi dat fiicei lui Adrian Kreiner, martoră în dosar și aflată în conflict cu Adriana Viliginschi pentru moștenire.

Judecătorul a notat că aceleași argumente au stat la baza a două cereri de recuzare, ambele respinse de procurorul ierarhic superior. Acesta a explicat că, după strângerea probelor, procurorul și-a format o opinie, iar „nu este vorba despre incompatibilitate, ci de prezentarea acuzației”. Declarațiile publice au fost făcute aproape de finalizarea anchetei, iar „celelalte afirmaţii ale inculpatei nu au susţinere probatorie”. „Unui procuror (…) nu îi revine aceeaşi obligaţie de rezervă precum unui judecător,” a mai arătat instanța.

O moarte considerată inițial naturală

Imediat după deces, necropsia a concluzionat că moartea Codruței Notar a fost neviolentă, cauzată de o insuficiență cardio-respiratorie pe fondul unor boli de inimă, iar dosarul a fost clasat în martie 2025. În septembrie 2025, pe baza unui denunț, procurorii sibieni au deschis un nou dosar, pentru omor. Apărarea a susținut că aceeași moarte nu putea fi anchetată într-un dosar nou fără redeschiderea celui clasat, așa că toate probele strânse până atunci ar fi nule, inclusiv datele informatice obținute de la compania Bolt.

Judecătorul a răspuns că al doilea dosar viza o faptă diferită, o ucidere cu intenție, nu una din culpă. În decembrie 2025, procurorul a redeschis primul dosar și l-a reunit cu al doilea, iar faptul că instanța a confirmat redeschiderea abia ulterior „nu este de natură a cauza vreo vătămare”.

Rețete, percheziții și poligraf

Apărarea a contestat și mandatele de percheziție de la locuința Adrianei Viliginschi și de la imobilul unde locuiește mama acesteia, considerându-le prea generale. Judecătorul a constatat că mandatele o indicau pe Adriana Viliginschi ca suspectă și precizau scopul, strângerea de probe în dosarul de omor. Din motivarea încheierii care a aprobat perchezițiile reiese și ce se căuta – rețetele prescrise Amianei Păștină, „întrucât medicamentele cu efect sedativ au un regim special”, iar medicii sunt obligați să păstreze cotoarele blocurilor de rețete. Judecătorul a mai reținut că nu s-a dovedit ridicarea unor bunuri fără legătură cu dosarul. Despre o parte dintre bunurile ridicate atunci.

A fost respinsă și cererea privind cercetarea din martie 2026 din casa victimei, vândută între timp de Amiana Păștină. Apărarea a susținut că a fost de fapt o percheziție fără mandat, invocând chiar titlul planșei foto, care vorbea despre „percheziție domiciliară”. Judecătorul a calificat titlul drept „o simplă eroare”. A precizat că cercetarea s-a făcut cu acordul noului proprietar și în prezența avocatului Adrianei Viliginschi, care a plecat înainte de final, „invocând motive personale”.

Nici testul poligraf la care a fost supus martorul denunțător, în decembrie 2025, nu a fost înlăturat. Procurorul l-a dispus pentru a verifica rapid dacă denunțul este credibil. Judecătorul a reținut că Adriana Viliginschi și avocații ei au avut acces la dosar timp de aproximativ patru luni, până la rechizitoriu, și nu au contestat nimic în acest interval.

Apărarea a mai criticat faptul că rechizitoriul nu descrie concret de ce i se rețin Adrianei Viliginschi premeditarea și scopul obținerii unui folos material. Judecătorul a apreciat că acuzația este suficient de clară, iar aceste critici sunt de fapt argumente despre temeinicia acuzării, care pot fi analizate „doar în faza de judecată”. În camera preliminară, a explicat el, se verifică doar legalitatea probelor, nu și dacă ele dovedesc vinovăția.

Contextul

Dosarul a ajuns la Tribunalul Hunedoara după ce Tribunalul Sibiu a rămas fără judecători care să îl poată judeca. Procurorii estimau că moștenirea vizată depășește un milion de euro, iar în decembrie 2025 asistenta Camelia Popa recunoscuse fapta, potrivit procurorilor. Adriana Viliginschi este și parte vătămată în dosarul uciderii lui Adrian Kreiner, aflat în apel la Curtea de Apel Alba Iulia.

Citește și