„Dacă aș fi CEO-ul unei companii aeriene, m-aș duce la Cluj”. Analiza dură a directorului Aeroportului Sibiu: Cum am ajuns de la 5 operatori la doar doi și de ce nu se anunță negocierile

Traficul în scădere, dependența de un singur operator mare și concurența aeroporturilor vecine sunt realitatea de zi cu zi a Aeroportului Internațional Sibiu. Directorul general al aeroportului, Marius Gîrdea, explică într-o analiză directă a pieței aviatice din Transilvania cum se aleg rutele aeriene și de ce Sibiul se află acum într-o perioadă de tranziție complicată.

Informațiile au fost făcute publice vineri, la Hotel Continental Forum, în cadrul conferinței „Pilonii de dezvoltare ai județului Sibiu – mediul de afaceri, autoritățile locale, sistemul universitar și învățământul profesional dual”, organizată de Club Antreprenor și Piața Presei.

„În mod natural, Clujul ia peste 60% din piață”

Marius Gîrdea pornește de la geografie. Transilvania este un bazin înconjurat de Carpați, iar Cluj-Napoca este polul ei natural de atracție. Regiunea are peste 4 milioane de locuitori și un potențial estimat de aproximativ 5 milioane de pasageri pe an, dar traficul e împărțit foarte inegal.

„Dacă aș fi CEO-ul unui operator aerian, dacă ar fi să aleg un aeroport din Transilvania ca să-mi optimizez șansele de a umple avionul, și eu m-aș duce la Cluj. Nu trebuie să fii vreun mare businessman ca să înțelegi că poziționarea aeroportului, trecând peste puterea orașului sau dimensiunea județului, îi oferă un avantaj enorm. Tot nordul Transilvaniei are un singur aeroport care îi deservește, respectiv Clujul. De aceea operatorii au această apetență de a pune capacitate acolo”.

Potrivit datelor prezentate de conducerea aeroportului, Clujul atrage peste 60% din pasagerii din Transilvania, iar Timișoara aproximativ 25%. Celelalte aeroporturi regionale au în jur de 500.000–600.000 de pasageri pe an.

Aeroportul Sibiu a avut vârful istoric în 2019, cu 750.000 de pasageri. Conducerea aeroportului spune că este cea mai mare cifră înregistrată vreodată de un aeroport secundar din regiune.

De la cinci companii aeriene în 2019, la doar două acum

În 2019, pe Aeroportul Sibiu operau cinci companii aeriene: Wizz Air, Tarom, Lufthansa, Austrian Airlines și Blue Air. Astăzi mai zboară doar două: Wizz Air și Austrian Airlines.

Celelalte trei au plecat din cauza unor decizii strategice sau a falimentului:

• Tarom a decis la sfârșitul anului 2018 să renunțe la zborurile externe de pe aeroporturile regionale, inclusiv la ruta Sibiu–München, și să-și mute toată activitatea pe aeroportul Otopeni.
• Blue Air a avut probleme financiare grave, agravate de pandemie, și și-a încetat complet activitatea.
• Lufthansa a suspendat neașteptat ruta Sibiu–München în aprilie anul acesta.

Plecarea Lufthansa: „Cu o săptămână înainte vorbeam cum să creștem frecvența”

Lufthansa s-a retras de pe Aeroportul Sibiu în aprilie, pe fondul unor presiuni financiare. Prețul combustibilului a crescut puternic după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. În paralel, grupul își schimba flota, de la aeronavele CRJ ale subsidiarei CityLine la Airbus A220 pentru City Airways, și se confrunta cu presiuni sindicale. Toate acestea au dus la închiderea subsidiarei regionale.

„Ne-am trezit efectiv că se închide ruta când au luat decizia intempestivă de a închide acest operator. Cu o săptămână înainte aveam discuții despre cum să creștem frecvența rutei de Munchen. Ulterior, la nivelul grupului Lufthansa s-a luat decizia de a nu se mai concura pe aeroporturile regionale și de a rămâne la Sibiu doar cu compania Austrian Airlines”, a explicat Gîrdea.

De ce nu se anunță negocierile: „Până nu semnăm, nu comunicăm”

Întrebat despre negocierile cu alte companii aeriene, Marius Gîrdea spune că aeroportul nu comunică nimic până la semnare, din respect pentru călători.

„Până nu reușim să concretizăm la nivel de negociere cu un operator aerian deschiderea unei rute, nu comunicăm nimic. Dacă ne-am apuca să spunem mâine că vorbim cu Air France pentru cursa de Paris, a doua zi toată lumea ar avea așteptarea că vine Air France. De ce să creăm o vastă așteptare când putem să le oferim satisfacția când ea se materializează?”

Directorul recunoaște că situația nu e confortabilă:

„Nici eu nu mă simt confortabil ori de câte ori mă întâlnesc cu persoane în oraș care mă întreabă ce facem la aeroport că nu sunt zboruri. Înțeleg nevoia și încerc de fiecare dată să explic realitățile acestui sector”.

Dependența de un singur operator și miza turismului

Aeroporturile regionale din România cu sub un milion de pasageri pe an depind de deciziile comerciale ale Wizz Air, care are peste 50% din piața românească. Ryanair, principalul rival european, nu a decis încă să intre în forță pe piața din România. Așa că aeroporturile mici nu au o alternativă reală la masa negocierilor. Această dependență pune o presiune constantă pe bugetele autorităților locale, în cazul Sibiului pe cel al Consiliului Județean.

Directorul aeroportului spune că, pe termen lung, soluția nu ține doar de drumuri sau de zborurile pentru românii care își vizitează rudele. Aceștia reprezentau 70% dintre pasageri în 2023. Soluția ar fi dezvoltarea turismului internațional, cu sejururi mai lungi.

„Turiștii străini stau în medie 2,5 zile în România. Trebuie să identificăm ce vindem și unde îi punem pe acești oameni, pentru că dacă aduci un avion cu 180 de pasageri în plin sezon, când capacitatea hotelieră este deja ocupată 100%, nu ai unde să-i cazezi. Este nevoie de un plan turistic național și regional coerent, care să sprijine operatorii și să acopere golurile din afara sezonului”.