Caii nu stiu sa mearga cu spatele

Concurentul cu numărul unu a greşit traseul. Prima secţiune a traseului de concurs, cea pentru galop, coincide cu drumul de căruţe care pleacă din sat. Concurentul cu numărul unu nu este din Marpod şi cum n-a ştiut să facă stânga prin şanţ după ciulini, a luat-o pe costă-n deal aproape un kilometru. S-a dus până a dispărut şi din binoclul juriului. A apărut peste vreo două minute în vârful dealului, complet rătăcit. Calul gâfâia cu urechile ciulite. De bezmetic a mânat calul la vale prin hârtoape şi pădurice. Când l-au văzut organizatorii pe unde vrea să bage căruţa au zis în microfon că dacă iese viu de acolo îl declară câştigător. După două povârnişuri a făcut cea, dreapta pentru orăşeni, şi a dat să se întoarcă. Toate fluierăturile din vârful buzelor şi sudălmile opărite au încins calul care s-a opintit înapoi pe coastele Marpodului. Cu chiu, cu vai, a intrat iar în traseu. La penultima probă, vizitiul s-a dat jos din căruţă să mâne calul „în marşalier” şi abia atunci a reuşit parcarea cu spatele. A terminat până la urmă traseul dar nu l-au mai băgat în concurs. „Trăiască animalul!”, l-a întâmpinat mulţimea de la Finish, cu o bere în mână şi în parfum de mici la grătar.
La Start concurenţii următori parcă turau motoarele. Asmuţeau uşor din vârful buzelor caii încordaţi care dau să fugă. Făceau un pas, doi, apoi, din hăţuri, îi ţineau pe loc. Hoooooo!!! Faini cai, îngrijiţi şi musculoşi! Concurentul cu numărul doi n-a mai venit la concurs, cel cu numărul trei a decis că nu mai vrea să concureze, numărul patru a parcurs bine traseul dar nici de-al dracu n-a vrut calul să parcheze cu spatele şi a trebuit să se dea jos să parcheze manual, iar cel cu numărul cinci a plecat aşa în goană că pe la jumătatea povârnişului calul s-a tăiat şi s-a oprit. Toate grijaniile de pe lume nu l-au făcut să pornească iar la drum. Doar după ce şi-a tras sufletul s-a urnit. Nici el n-a reuşit parcarea cu spatele. Caii dădeau s-o ia înapoi dar parcă nu înţelegeau bine comenzile, ar fi luat-o în cerc decât să meargă drept.
Lângă Finiş, comentatorii. Oameni de prin sate, cu antrenament în mersul cu căruţa pe coclauri.
- Dacă era deştept frâna un pic căruţa şi îi dădea bice! (În traducere, la coborâre, în loc să ţină animalul înfrânat mai bine înfrâna numai puţin căruţa şi făcea calul să tragă. Câştiga timp)
- Ui la el mă, merge la galop în loc să îi dea la trap. Are cal fain! (Apreciere pozitivă la concurentul cu numărul cinci care a mânat calul pe costă-n sus până s-a tăiat armăsarul. Şi era doar prima treime din traseu Nota Bene!)
- Mai greu, mai greu, nu nimereşte vitezele! Fii atent, calul ăsta nu dă înapoi, nu ştie să dea înapoi! E gata, o pierdut! Ăla e mânz, tu!” (caterincă pe seama aceluiaşi concurent care s-a dat jos să facă mânzul să meargă cu spatele pentru parcarea în marşalier)

Cam aşa arătat prima secţiune la „Concursul de căruţe de la Marpod” de săptămâna trecută. Deşi sta să plouă şi era mocirlă cât cuprinde au venit câteva sute de gură-casă. S-au amestecat sibieni, nemţi cu localnicii de pe Valea Hârtibaciului. Aveai senzaţia că eşti la bâlci. Din boxe cânta muzică country de se auzea şi din vârful dealului, norii grei făceau fumul de la grătar să coboare în mulţime şi capacele de la beri săreau de ziceai că-i 11 seara, nu dimineaţa. În ăst timp, pe coclauri huruiau căruţele în galopul cailor înscrişi în concurs. Dac-ar fi ştiut să dea şi cu spatele sigur deveneau vedete. Aşa, la muncă cu ei!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi