Reisenauer: Investitorii nu prea mai au incredere in Romania

Klaus Reisenauer este unul din artizanii intrării unor firme precum Kaufland, Plus, Tako şi Deichmann în România. Alături de partenerii săi derulează, acum, o investiţie de 120 de milioane de euro, ce se va concretiza într-o primă fază în primăvara anului viitor - un magazin Obi. Discretul om de afaceri sibian consideră că, în momentul de faţă, cea mai mare pierdere pentru România este cea a încrederii.

Reporter: Cât de dificil este să continuaţi o astfel de investiţie într-o astfel de perioadă de criză?

Klaus Reisenauer: Suntem la fel de optimişti ca acum câteva luni. Dezvoltarea unui astfel de proiect precum cel de la Sibiu nu este pregătită într-un an sau în câteva luni. Un timp mediu pentru pregătirea unui astfel de proiect este de cel puţin doi-trei ani. E adevărat că avem de-a face cu o perioadă de criză, un an 2009 care din punct de vedere economic a schimbat lumea cum nu s-a schimbat în ultimii 80 de ani. Cei care mai sunt pe piaţă şi cei care reuşesc şi în acest timp să facă proiecte noi au, evident, o strategie bine pusă pe picioare. În perioade precum aceasta, fiecare proiect trebuie regândit, ceea ce am făcut şi noi. Acum doi ani am vrut să pornim cu întreg proiectul deodată. Ne-am refăcut calculele şi am împărţit proiectul în etape. Prima, cea cu Obi, este demarată, lucrările merg exact cum ne-am planificat şi termenul de predare, mai 2009, este menţinut. Vor mai fi, ulterior, alte două sau trei etape. A doua va fi un hypermarket cu o galerie comercială, pe o suprafaţă de 20.000 de mp. Iniţial a fost planificată o suprafaţă dublă, dar lipsa de chiriaşi ne determină să rupem şi această etapă în două. A treia etapă va fi acel magazin de mobilă, unde nu pot spune încă despre cine este vorba. Anul acesta nu va fi luată încă o decizie, dar de anul viitor o să ştim cine va fi. Avem mai multe soluţii.

R.. În afară de Obi şi acel magazin de mobilă sunt alte nume care pot fi cunoscute în Prima Shopping Center?

K.R.: Noi purtăm acum negocieri cu două lanţuri de hypermarketuri şi ne concentrăm pe semnarea acestui contract.

R.: Marea problemă a momentului, lipsa lichidităţilor. Nu vă afectează?

K.J.: Într-adevăr, anul trecut a fost o problemă foarte mare. Noi aveam deja asigurate finanţările înainte de criză. Iar acestea erau deblocate dacă aveam anumite etape parcurse, precum eliberarea autorizaţiei de construcţie sau se atingea un anumit grad de preînchiriere. Ceea ce s-a întâmplat. Anul trecut nici băncile nu au fost interesate de noi proiecte. Dar acum trebuie să remarc că, mai nou, băncile şi în special cele austriece cu care lucrăm noi, au lichidităţi. Se pare că multe bănci şi-au făcut temele şi există bani mulţi în lume. În plus, văd faptul că primele fonduri de investiţii au revenit în România şi vor să cumpere. Problema cea mai mare acum nu mai sunt lichidităţile, ci faptul că investitorii nu prea mai au încredere. Chiar acum două săptămâni, o bancă din Viena, care vroia să ne acorde o finanţare pentru un alt proiect de-al nostru a anunţat că vrea să aştepte rezultatul alegerilor şi să vadă măsurile noului guvern. Şi apoi va lua o decizie. Deci este problema lipsei de încredere, deocamdată.

R.: Astfel de reticenţe de a finanţa unele investiţii în perioadă de precampanie aţi întâlnit şi în alte ţări sau doar în România?

K.J.. Eu pot compara doar cu situaţia din Germania, unde mai derulăm astfel de proiecte. Şi acolo au fost alegeri în septembrie, dar, sincer să vă spun, acolo nu s-a simţit nicio schimbare.

Criză: avantaje şi dezavantaje

R.: Faptul că investiţi într-o astfel de perioadă de criză are şi avantaje? Eventual costuri mai mici pentru construcţia propriu-zisă?

K.R.: Da, sunt costuri mai mici la construcţii, au scăzut preţurile la un nivel normal. În schimb au crescut costurile pentru finanţare. Lipsa de încredere în România, unele bănci o consideră o ţară cu risc, a dus la ridicarea dobânzilor. Costurile mai mari de finanţare compensează costurile mai mici de pe piaţa construcţiilor. Apoi, au scăzut şi chiriile, ceea ce, în ansamblu, nu face o astfel de investiţie uşoară. Dar din cauza crizei foarte mulţi competitori nu mai sunt pe piaţă, multe proiecte au fost îngheţate sau nu vor mai fi demarate deloc. Bine, unele din acestea nu erau bine concepute şi oricum nu aveau nicio şansă. Deci au mai rămas puţini pe piaţă ceea ce este un alt avantaj.

R.: Aţi adus nume importante în România - Kaufland sau Plus sunt doar două dintre acestea. Care este feedbackul, sunt mulţumiţi de venirea în România?

K.R.: Firmele aduse de noi, printre care şi magazine de non-food precum Tako sau Deichmann, sunt toate magazine de tip discount. Operează într-o gamă calitate cât se poate de bună la un preţ scăzut. Şi toate aceste magazine profită în timp de criză. Oamenii se reorientează în această perioadă, caută preţuri mai mici şi cei care au avut de pierdut sunt firmele care au preţuri mai mari sau hypermarketurile. Firmele cu care noi am colaborat au crescut şi în 2009 şi simţim că sunt în căutare de noi locaţii şi vor să se extindă.

R.: Se vorbeşte mult că România e deficitară la spaţiile de producţie şi că a devenit mai mult o piaţă de consum. Nu e riscant să investiţi într-un mall într-un astfel de moment?

K.R.: Nu cunosc foarte bine piaţa de producţie. Ceea ce ştiu este că cei pentru care noi construim, retailerii, au la rândul lor furnizori. Şi ştiu de la cei din domeniul alimentar că mulţi dintre clienţii lor şi-au deschis spaţii de producţie aici. Un producător de suc de portocale, de exemplu, care furnizează produsul pentru un lanţ internaţional trebuie să îl transporte în toate ţările unde reţeaua de magazine este prezentă. Dacă el, de exemplu, are producţia în Spania, probabil că nu e aşa de avantajos să îl producă acolo şi să îl transporte până în România la preţurile de discount pe care trebuie să le practice şi el. Şi ştiu astfel de situaţii în care au venit pe urma retailerilor şi spaţiile de producţie pentru că poziţia din România este una strategică. De aici pot fi alimentate ţări precum Bulgaria, Serbia sau, poate în viitor, chiar Ucraina.

Creşterea economică, puţin probabilă


R.: Când credeţi că şi în România lucrurile vor începe să revină la o normalitate, din punct de vedere economic? Ai noştri guvernanţi spun că vom avea în 2010 o creştere mică de 0,5%.

K.R.: La ceea ce se întâmplă în România îmi este greu să cred că anul viitor va putea fi vorba de o creştere. În continuare, şomajul este în creştere, cheltuielile pentru consumul privat sunt în scădere şi, în continuare, pentru un investitor nu există acea încredere necesară eliberării unei finanţări. Sunt foarte importante deciziile pe care le va lua noul guvern şi încrederea pe care o poate genera investitorilor. Dacă vor veni investiţii, în termen scurt, în următoarele luni, efectele cred că se vor vedea în al treilea sau al patrulea trimestru al lui 2010.

R.. Rezultatul alegerilor prezidenţiale şi tot ce se întâmplă pe scena politică vă convinge pe dumneavoastră că România e pe calea cea bună? 

K.R.: Într-o democraţie trebuie respectat votul majorităţii. Am încredere că persoanele care iau decizii vor forma un guvern şi vor lua măsurile stabile necesare pentru recâştigarea încrederii.

R.. Acel împrumut de la FMI, care impune luarea anumitor măsuri, are vreo relevanţă în faţa investitorilor?

K.R.: Cred că mai ales pentru bănci este relevantă decizia FMI şi, în momentul în care vor veni banii de la Fondul Monetar, sunt convins că mulţi se vor orienta şi vor recăpăta încredere.


Preţurile imobiliarelor vor mai scădea


R.: Pe piaţa imobiliară a fost atinsă limita de jos a preţurilor?

K.R.: Cred că preţurile vor mai scădea până la jumătatea anului viitor. Preţul unui imobil se formează, ca în cazul oricărui alt bun, din cerere şi ofertă. Cererea e practic zero acum, oferta este foarte mare şi atâta timp cât cererea nu va creşte, preţurile vor scădea în continuare.

R.. Credeţi că este posibilă şi în România imaginea aceea din SUA, când zeci şi sute de imobile erau scoase la vânzare de către bănci şi nimeni nu le cumpăra?

K.R.: Nu o să fie o situaţie ca în America pentru că aici nu s-au construit atâtea imobile. În România, cred că băncile vor merge într-un ritm încet cu executările silite. După observaţiile noastre şi băncile şi-au dat seama că este o chestiune de timp până când preţurile îşi vor reveni şi unele chiar vor renunţa la executarea silită.

R.. Mai sunteţi un jucător activ pe piaţa imobiliară?

K.R.: În continuare avem proiecte pentru clienţii noştri de bază precum Kaufland şi Plus. Chiar avem în construcţie un proiect la Botoşani, Giurgiu, Reghin, la Sibiu. Recent am achiziţionat un teren în Alexandria pentru firma Kaufland şi mai avem alte cinci promisiuni în diferite oraşe.

R.. Rezultatul alegerilor prezidenţiale şi tot ce se întâmplă pe scena politică vă convinge pe dumneavoastră că România e pe calea cea bună? 

K.R.: Într-o democraţie trebuie respectat votul majorităţii. Am încredere că persoanele care iau decizii vor forma un guvern şi vor lua măsurile stabile necesare pentru recâştigarea încrederii.




"Ştim că există firme care sondează piaţa şi văd un potenţial de creştere aici. O firmă internaţională de sondare a pieţei imobiliare a făcut un studiu de piaţă asupra a 250 de retaileri internaţionali despre care sunt ţările preferate pentru viitoarele investiţii. România a ajuns în acest studiu pe locul şase din 56 de ţări. Pe primul loc cred că era Germania, apoi Franţa. Acest lucru ne dă speranţe. În domeniul retailerilor de îmbrăcăminte a fost făcut un alt studiu asupra ţărilor de expansiune. Pe primul lor a fost Brazilia, pe al doilea loc SUA şi pe locul trei, România. Deci, totuşi, se vede că aici mai este un potenţial ridicat", Klaus Reisenauer

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro