Orasele gri dispar acoperite de culori

Timp de patru luni, patru femei au pictat din cap în picioare patru blocuri dintr-o suburbie a oraşului francez Chartres. În locul culorilor tradiţionale, pe faţade stau câmpuri verzi, lanuri de floarea soarelui, în culori vii ce respiră optimism.
Priveşti pe geam. Vechile blocuri comuniste sunt ponosite, acoperite în continuare de vechiul gri al perioadei comuniste. Între ele, oaze de culoare care arată o indiferenţă totală faţă de o minimă arhitectură a peisajului. Sunt blocurile reabilitate termic dar aflate la bunul plac al şefului de scară. Din această cauză, multe sunt roz, verzi sau portocalii. Culori alăturate fără nicio noimă, fără nici o idee modernistă.
Sibiul e considerat un oraş conservator. Centrul vechi şi moştenirea săsească fac din Sibiu un oraş rigid când vine vorba de culoare. Centura centrului istoric este însă împănată de clădiri cu arhitectură modernistă. Părerile specialiştilor în artă se împart însă când vine vorba de o asemenea iniţiativă pentru clădirile din vechiul burg al lui Hermann. „Românii, în general, nu sunt crescuţi în acest spirit. Cred că nu suntem suficient de copţi pentru aşa ceva. În general, în oraşele vechi o să vedeţi foarte puţine exemple de acest gen, iar aici socotim şi Sibiul. Gândiţi-vă la Berlin. Capitala Germaniei este plină de artă stradală pentru că oraşul s-a născut în cultura nouă. Au permis inclusiv pictarea zidului Berlinului. În acelaşi timp, în zona bavareză n-o să vedeţi aşa ceva”, spune Sabin Luca, directorul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Deşi e sceptic, Luca are încredere în arta stradală şi e convins că acesta e viitorul artistic. Cel mai nou proiect al celui mai mare muzeu din Sibiu este unul care introduce în sobrele spaţii expoziţionale ale Muzeului arta stradală. E vorba de o pictură de 7 pe 9 metri, expusă în Galeria de Artă Contemporană a muzeului, realizată de artişti stradali, o reinterpretare a tabloului „Masacrul inocenţilor” de Peter Bruegel cel Bătrân. Tinerii artişti sunt reuniţi la Sibiu sub titulatura de Şoimii Şatrei. „O să mă căznesc să începem în Sibiu să colorăm şi clădiri după modelul oraşului Berlin”, spunea Sabin Luca la vernisajul expoziţiei. „Blocurile comuniste sunt urâte peste tot în lume. Arta stradală e un simbol al civilizaţiei. Însă poporul român nu este deocamdată în stare să accepte experimentele. Încă ne aflăm în stadiul de cultură suburbană”, mai spune Sabin Luca.
Din observaţiile directorului MN Brukenthal, acest tip de artă a prins cel mai bine la popoarele noi, în special cele germanice şi fino-ugrice. În acelaşi timp, în opinia sa, culturile cu cât sunt mai vechi cu atât sunt mai conservatoare. „E şi o calitate şi un blestem. Roma, de exemplu, nu va avea niciodată zgârie nori. Nici Bucureştiul nu va avea clădiri mai mari de 30 de etaje, vă garantez”, spune Luca.
De cealaltă parte, arhitectul sibian Vladimir Grigorov, cel care a desenat actuala formă a Pieţei Mari din Sibiu, vede o integrare a acestor desene pe clădiri mult mai rapidă. Şi în acelaşi timp, foarte ingenioasă când vine vorba de stimularea tinerelor talente. Cum arta stradală e una specifică tinerilor, ideea unei tabere de proiecte pentru colorarea blocurilor sibiene s-a conturat foarte rapid. „De exemplu, eu am proiectat sala de sport a Liceului de Artă. Una dintre faţade este foarte ternă, simplistă iar acum, la parter, sunt atâtea grafitti-uri încât e chiar mişto. Chiar mă gândeam că în momentul în care ai o faţadă ternă să faci un concurs de grafitti-uri. Ar fi o idee nemaipomenită cu costuri minime. Dar nu chiar în centrul istoric”, spune Grigorov.
Arhitectura de blocuri pe care o au ţările din est vine din arhitectura de sorginte franceză şi poartă pecetea funcţionalismului devenit necesar imediat după război, când oamenii s-au mutat de la ţară la oraş. Potrivit arhitectului sibian, acesta ar fi cel mai bun moment posibil pentru a face un pas înainte spre faţade mai vesele, în special pentru blocurile vechi. „Acum au început să coafeze blocurile vechi, în paralel cu reabilitatea termină. Suntem chiar în momentul în care ar trebui să concepem aşa ceva, pentru că blocurile sunt în stadiul de renovare exterioară”, mai spune Grigorov. „Cultura de stradă nu este o răzbunare, după cum o percep mulţi dintre noi. Dimpotrivă, te bine dispune. Te trimite la servici cu zâmbetul pe buze. Iar la un moment dat te vei obişnui să fii luminat tot timpul”, încheie Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi