Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
19°C

Fleischer: Mandatul meu este de a reprezenta interesele minoritatii germane

Helge Fleischer este tânărul de nici 32 de ani anunţat, zilele trecute, ca noul subsecretar de stat, în cadrul Departamentului de relaţii interetnice din cadrul Guvernului. Este al doilea sibian care accede în structurile guvernamentale, după Mircea Pavelescu. Spre diferenţă de acesta, însă, nu face parte din structurile actualului partid aflat la putere.

Reporter: Cum poți ajunge, ca sibian, în funcția de subsecretar de stat? Greu, ușor, e nevoie de susținere politică?

Helge Fleischer: Pentru orice funcţie de demnitate publică din cadrul administraţiei publice centrale este nevoie de susţinere politică. În cazul meu această susţinere este acordată de Formul Democral al Germanilor din România, formaţiune al cărui membru sunt din 1992 şi care m-a susţinut constant atât în perioada formării profesionale când am beneficiat prin intermediul FDGR de o bursă de studii universitare de un an de zile în Germania, dar şi când am obţinut mandatul de consilier local la Sibiu, iar acum pentru a deveni subsecretar de stat.
Faptul că sunt sibian este important pentru identitatea mea şi reprezintă un avantaj pentru activitatea de acum în domeniul relaţiilor interetnice. Experienţa unui spaţiu cultural, cum este cel al Sibiului, este importantă pentru că acest spaţiu poate fi dat oricând drept exemplu de bună practică în domeniu.

R.: De ce crezi că, din rândul FDGR, tu ai fost ales pentru nominalizarea pe această funcție?

H.F.: Cred că Consiliul de Conducere Naţional al  Forumului Democrat al Germanilor din România a hotărât aproape în unanimitate această nominalizare din mai multe motive. Profilul căutat pentru această nominalizare a fost cel al unui om care este cunoscut în cadrul comunităţii germane din România, care are experienţă acumulată în domeniul relaţiilor interetnice, experienţă în cadrul administraţiei publice locale şi centrale. Cred că şi vârsta mea a fost în acest caz un avantaj.
Primul loc de muncă după absolvirea facultăţii de filozofie a Universităţii Babeş Bolyai Cluj a fost cel de manager de programe la Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, ONG-ul care a creat festivalul dedicat relaţiilor interetnice „Proetnica”. Ulterior am fost consilierul personal al domnului prof. Vasile Puşcaş, când acesta  a fost Ministru Delegat – Negociator Şef cu UE, consilier pentru integrare europeană în cadrul Ambasadei României la Berlin, şef de birou parlamentar FDGR, şef de birou europarlamentar FDGR şi consilier al Ministrului pentru Afaceri Europene.
Cred că toate aceste funcţii şi activităţi au contribuit la nominalizarea mea din partea Consiliului de Conduucere al FDGR pentru această funcţie.
      
R.: Ai vreun anumit mandat, anumite direcții pe care cei din FDGR ți le-au recomandat în momentul în care te-au propus în a-i reprezenta în fața Guvernului?

H.F.: Mandatul general este cel de a reprezenta interesele minorităţii germane în cadrul structurii guvernamentale. Acest lucru înseamnă şi valorificarea cât mai bună a rolului de mijlocitor pe care minoritatea germană îl are în relaţia bilaterală româno-germană şi cu întregul spaţiu cultural german în context european.

R.. Care sunt, după tine, cele mai importante lucruri de făcut din această poziție?

H.F.: Consolidarea unui climat potrivit pentru un dialog constructiv permanent pe toate segmente şi zone de interes: cultură, educaţie, probleme sociale şi problematica administraţiei publice. În fiecare domeniu sunt teme care pot fi discutate pentru a găsi împreună soluţii în avantajul tuturor actorilor implicaţi. Cel mai important lucru este acela de a asigura în continuare condiţiile pentru păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului şi a tradiţiilor minorităţilor în contextul relaţiilor interetnice, de a asigura cadrul potrivit pentru ca minorităţile în general şi minoritatea germană în particular să-şi poată valorifica aportul la dezvoltarea şi modernizarea societăţii româneşti.
    
R.: Există, din punctul tău de vedere, puncte nevralgice în relația minorității germane și Executivul României?

H.F.: Există teme care necesită o comunicare mai bună. Una din aceste teme este menţinerea sistemului de învăţământ cu predare în limba germană la nivelul actual, poate chiar consolidarea acestuia. Acesta are o tradiţie de  sute de ani şi beneficiarii sistemului nu sunt doar etnicii germani ci şi populaţia majoritară. Reevaluarea necesităţii existenţei unora din aceste secţii din perspectiva strictă a aplicării unor criterii contabile nu poate cuprinde dimensiunea întreagă a rolului acestor instituţii de învăţământ de stat pentru întreaga societate românească.
Nu trebuie să uităm că şcolile germane oferă absolvenţilor pe lângă pregătirea tehnică o competenţă lingvistică şi culturală în plus, care este de ajutor în integrarea acestora pe piaţa muncii. Sper că se va ţine cont şi de acest factor în căutarea unor soluţii pentru păstrarea sistemului de învăţământ în limba germană la nivelul actual şi pentru că este parte integrantă a patrimoniului cultural al statului român.
   
R..: Etnicii maghiari din România consideră că nu au toate drepturile de care ar merita să se bucure. Este aceasta şi punctul de vedere al etnicilor germani?

H.F.: Nu ştiu ca etnicii germani să se plângă de lipsa unor drepturi. Este însă importantă păstrarea drepturilor minorităţilor recunoscute în România şi aplicarea în totalitate a cadrului legislativ existent pentru a păstra şi consolida patrimoniul multicultural al ţării.

R.: În relația cu țările vecine, căci am înțeles că și asta intră în fișa postului, care va fi mesajul principal pe care îl vei purta?

H.F.: Mesajul principal pe care o să-l transmit în dialogul cu reprezentanţii corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, cu reprezentanţii statelor membre UE, va fi acela că România trebuie să fie percepută mai clar ca model de bună practică în domeniul gestionării relaţiilor interetnice. Eu cred că acest domeniu reprezintă o poveste de succes a României nu doar în context european. Vreau să fac mai cunoscut acest aspect.

R.: Ești reprezentant al minorităţii germane, al cărei număr în România este în continuă descreştere. Cum vezi viitorul acestei etnii într-o Românie nu prea fericită din punct de vedere economic?

H.F.: Cred că am ajuns la o stabilizare a numărului de etnici germani în România. Cei care au vrut să plece au plecat. Cei care au ales să rămână în ţară au rămas şi vor rămâne în continuare. Sunt convins că minoritatea germană are un viitor în România integrată în Uniunea Europeană. Acesta este cel mai clar mesaj pe care îl transmite experienţa Sibiului. Germanii au aceeaşi dorinţă ca toţi cetăţenii români, ca ţara să se dezvolte cât mai repede din punct de vedere economic. Creşterea nivelului de trai este o temă care ne afectează şi ne interesează pe toţi dincolo de apartenenţa noastră etnică. Investitorii străini, şi cei din spaţiul german spre exemplu, contribuie la dezvoltarea economică  în general şi reprezintă o şansă în plus pentru forţa de muncă din România.
 
R.: Într-un timp chiar se vorbea de o posibilă reîntoarcere a saşilor sau a urmaşilor acestora în România. Crezi într-o asemenea ipoteză, vei face lobby pentru aşa ceva?

H.F.. Reîntoarcerea saşiilor nu poate fi privită ca un fenomen de masă. Există unele asemenea cazuri. Acestea reprezintă semnale bune pentru noi. De asemenea, există o legătură spirituală puternică a celor mare au emigrat cu spaţiul lor natal din România. Aceste legături pot fi vizualizate şi prin vizitele periodice pe care le fac unii dintre ei „acas ă” în localităţile din care au emigrat, şi prin dorinţa unora de a reveni din nou ca angajaţi al unor firme germane sau pensionari în România. Alţii revin în România pentru a-şi întemeia o afacere. Ei profită de experienţa lor şi bagajul de cunoştinţe acumulat în România şi în Germania. Există insă şi întreprinzători din spaţiul german care aleg să se stabilească în România.
Eu am decis să trăiesc în România. Cred că această decizie este şi trebuie să rămână pentru fiecare una personală, individuală. De când România a devenit stat membru UE şi este asigurată libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, a capitalului şi a serviciilor cred că această temă a şi pierdut din relevanţă. Cel mai bun argument pentru a determina o întoarcere a celor plecaţi indiferent de etnie ar fi, în opinia mea, creşterea nivelului de trai în România.        

R.: Ai fost consilier local timp de mai bine de un an. Despre Consiliul local Sibiu se spune că este, mai mult, o anexă a primarului Sibiului, Klaus Johannis, un grup care nu face decât să voteze la indicaţiile primarului.

H.F.. În activitatea mea în Consiliul local am putut observa din interior, că aceste afirmaţii sunt greşite. Fiecare are rolul lui. Consiliul lucrează mai ales prin intermediul comisiilor de specialitate. Acela este locul în care se dezbat proiectele în amănunt unde consilierii discută tematica şi cu tehnicienii din primărie. Plenul, şedinţa consiliului local votează de regulă amendamentele comisiilor de specialitate. Această modalitate de lucru nu este spectaculoasă însă este eficientă şi în interesul sibienilor.



De la RTS la Parlamentul European

Vreme de cinci ani, din 1993 şi până în 1998, Helge Fleischer a lucrat ca ziarist, începând cu Radio Activ, apoi cu Radio Neumarkt, corespondent al TVR pentru emisiunea în limba germană şi terminând cu funcţia de redactor şef al Redacţiei Germană din cadrul RTS Sibiu. Înainte de a fi consilier al ministrului pentru Afaceri Europene, Fleischer a fost şi şef al Biroului parlamentar al FDGR la Parlamentul European.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

3 comentarii

Anca

Acum 14 ani

Helge a intrat in 2000 ca mare speranta la Facultatea de Stiinte Politice. Dupa 10 ani nu si-a dat doctorat, n-a scris nimic si este singurul om dintr-un colectiv foarte bun (cu cea mai buna atmosfera din tot ULBS) care a reusit sa-l supere pe profesorul Corvin Lupu. E un balon de sapun. Este comod si fara initiative. Cred ca sasilor le trebuia altceva. predecesorul sau, Zeno Pinter a fost bun, dar are probleme in familie.
Raspunde

sorin

Acum 14 ani

A fost si la APR
Raspunde

anca

Acum 12 ani

poi ce mai conteaza daca n-a scris nimic la noi minoritatile au atatea drepturi incat eu ma simt marginalizata si discriminata fiind romanca 100%...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus