`Presa germana a creat o retinere fata de romani``

Berthold Staicu este din Vurpăr. În ’90 a plecat în Germania. Peste numai o lună candidează în Nurnberg pentru a funcţia de reprezentant al minorităţilor în cadrul primăriei. O fi mult, o fi puţin, l-am întrebat chiar pe el.

Reporter: Din cunoştiinţele dumneavoastră, câţi români mai sunt în Germania care deţin o funcţie similară cu cea pentru care candidaţi dumneavoastră?
Berthold Staicu: Avînd în vedere că acest  Consiliu de Integrare şi Imigrare este înfiinţat  nou în Germania, înlocuind vechea structură ale Consiliilor comunităţiilor minoritare, nu am cunoştinţe exacte asupra posturilor deţinute de conaţionalii mei români, saşi sau şvabi în plan naţional. În Nürnberg acest Consiliu se alege pentru prima dată pe data de 21.03.2010. Pe lângă cele 28 de locuri bine definite pentru comunitaţiile minoritare există 2 locuri rezervate pentru Haus der Heimat, un Centru Cultural menit să reprezinte interesele comunitatiilor etnicilor germani din europa de est.

Rep.: Ce are de spus un sibian pentru a reprezenta minorităţile din Nurnberg?
B. S.: E greu de spus în câteva cuvinte. Decizia mea de a candida pentru acest post, de a reprezenta comunitatea română şi nu numai din Nürnberg este de fapt continuitatea activităţiilor mele, care de-a lungul anilor le-am înfăptuit împreuna cu soţia mea Ionela van Rees- Zota şi voi menţionez aici doar câteva: Radio R România- un online stream dedicat românilor de pretutindeni, fondat în anul 2005, Platforma Culturală Aşii Români, fondată în 2007 sub care funcţionează Agenţia de Presă Aşii Români , iar în data de 07.04.2010 vom inaugura Centrul Cultural Româno-German Nürnberg şi Biblioteca Românească Ion Minulescu. Pe lîngă astea, susţin de mai bine de 10 ani acţiunile diferitelor asociaţii din Nürnberg în plan cultural.

Rep.: Ce imagine au românii din Nurnberg? Într-un articol de presă spuneţi că „o îndreptare a imaginii românilor în oraşul Nürnberg este necesară”.
B. S.: Îndreptarea imaginii este poate cuvântul greşit, mai mult ar trebui să spun crearea unei imagini pozitive asupra comunităţii româneşti cât şi a României ca ţară. În trecut, presa germană prin publicarea de articole negative, a creat o oarecare reţinere faţă de români. Însă vreau să menţionez aici că nici noi, cei veniţi din România, nu am contribuit cu nimic la schimbarea acestui gust amar creat. Dar nu trebuie omis faptul că saşi si şvabi proveniţi din România au avut posibilitatea mai rapidă de integrare în comunitatea germană, vorbind limba germană şi este regretabil faptul că nu au simţit nevoia de a contrazice aceste denigrări la adresa românilor. Cât despre românii în cauză, neavând puterea şi posibilitatea la replică, au ales drumul tăcerii urmându-şi viaţa de zi cu zi.
Dorinţa mea este aceea de a prezenta prin cultură imaginea României aşa cum trebuie văzută. Este ţara unde ne-am născut, unde am copilărit şi am trăit tradiţiile noastre, fie saşi, şvabi sau români. Sunt convins că pe lângă acele câteva „crengi uscate” există şi o pădure verde, sănătoasă care merită să fie reprezentată cum se cuvine, iar acest lucru noi vrem să-l facem prin gala ce o vom inaugura în luna octombrie, respectiv: Gala Premiilor Aşii Români, unde toţi   vorbitorii de limbă română care s-au remarcat în anul în curs, vor primi un trofeu al meritelor. Prin acest mod, consider că motivăm românii, saşii, svabi, dar nu în ultimul rând, demonstrăm tuturor că avem oameni de valoare, iar acest lucru, chiar pe teritoriul statului în care ne aflăm- Germania.

Rep.: Cum credeţi dumneavoastră că puteţi schimba această imagine în rândul germanilor?
B. S.: Prin personalitatea mea. Crescut într-o familie mixtă în Vurpăr, urmănd liceul din Sibiu, am reuşit să cunosc tradiţii şi obiceiuri din ambele părţi. În cei 20 de ani de când locuiesc în Nürnberg am reuşit să merg un drum social, cultural şi economic în această comunitate grea din zona franconă şi am reuşit totodată să-mi păstrez rădăcinile. Munca voluntară pe care am depus-o şi o voi depune şi în viitor nu este altceva decât crearea unui pod de înfrăţire între toţi vorbitorii de limbă română, copii acestora şi comunităţiile în care trăim. Totodată doresc să transmit conaţionalilor mei că va trebui să ne apropiem mai mult de germani, dându-le  astfel posibilitatea să ne cunoască aşa cum suntem cu adevărat. Primii paşi în această direcţie sunt deja făcuţi, prin colaborarea strânsă cu Haus der Heimat, Instituţiile Culturale ale oraşului Nürnberg şi chiar un parteneriat legat cu Asociaţia africanilor din aceaşi localitate.

Rep.: În România aveţi vreo afinitate politică, vă simţiţi apropiat de vreo doctrină? Ce echivalent ar avea ea în Germania?

B. S.: Ca preşedinte unei asociaţii care prin statut este apolitică, trebuie să-mi păstrez această neutralitate. Însă ca orice om, am simpatiile mele, astea mergînd în direcţia PD-L, o doctrină liberală, creştin democrată care după cum bine stiţi în momentul de faţă este şi în Germania la conducere şi pe care îi stimez.

Rep.: Cum vedeţi strategia legată de drepturile minorităţilor în România, în comparaţie cu ce se întâmplă în Germania?
B. S.: O întrebare foarte delicată, nu doresc să supăr pe nimeni, dar nu voi ezita să-mi spun părerea. Cum am zis şi înainte, am copilărit într-o comunitate săsească intactă, am trăit tradiţii fără reţineri sau restricţii, am avut parte de şcoală şi biserică în limba maternă (germană). Sigur acum mulţi vor spune, „da, însă au fost directivele acelui regim ...etc”, totuşi am avut libertatea de a ne trăi identitatea minoritară. În Germania lucrurile nu se pun altfel, fiecare are dreptul să-şi trăiască identitatea etnică în limita legilor germane şi respectând constituţia. Mi-aş dori ca pe viitor acest lucru să-l aud şi din România, dar pe o bază reciprocă. Adică dorinţele minorităţiilor să fie ascultate de oficialităţi, dar şi minorităţiile să respecte legile româneşti şi să rămână realişti în ceea ce vor cere.

Rep.: Când aţi plecat din Vurpăr şi de ce?
B. S.: Am plecat în vara anului 1990, după terminarea bacalaureatului la Sibiu. Eram la o vârsta unde trebuia să aleg un drum în viaţă. Am decis cu fratele meu să facem acest pas – spre Germania, unde la momentul acela am văzut şanse mai bune de a ne realiza visele.
Rep.: Cum s-a schimbat viaţa dumneavoastră odată ajuns în Germania, în comparaţie cu cea din România?
B. S.: E greu de spus asta, singurul lucru care a lipsit la început au fost părinţii şi structura socială stabilă pe care o cunoşteam de acasă. Asta însă s-a schimbat foarte repede, prin prieteni, şcoală şi serviciu. Părinţii au venit în următorii ani, astfel familia fiind reîntregită.

Rep.: Ce vă mai leagă de Sibiu, de Transilvania? Cât de des vă mai întoarceţi în România, fie şi în vizită sau concediu?
B. S.: De Sibiu si Vurpăr mă leagă copilăria, sunt locurile unde m-am născut, unde am copilărit, unde am făcut primii paşi în viaţă. Chiar dacă contactul cu colegii de şcoală, de liceu nu mai există aşa cu mi-aş fi dorit eu, amintirile legate de cei 18 ani petrecuţi în acea zonă nu le poate şterge nimic. Referitor la cât de des vin în ţară, vă pot spune că mă întorc aproape în fiecare an, în diferite scopuri. Totuşi evit să merg în aceleaşi locuri, sunt curios şi vreau să cunosc şi alte zone ale României pe care în copilărie nu am avut ocazia să le vizitez.

Rep.: Credeţi că mai au o şansă în Transilvania saşii plecaţi deja? Dar cei rămaşi?
Legat de cei rămaşi, pot spune că au decis să îşi păstreze o identitate formată de peste 900 de ani. Spun cu mândrie că atât în Sibiu cât şi la Vurpăr populaţia a ales în fruntea lor un sas. Sunt sigur că ei reuşesc să ţină pas şi cu situaţia actuală din România. O parte din cei care au plecat ştiu că păstrează legăturile cu locurile natale şi chiar a doua generaţie semnalează intenţii de a aprofunda aceste legături, fie cultural, social sau economic.

Rep.: Cum se vede Sibiul din Germania? Ce noutăţi legate de Sibiu răzbat până la dumneavoastră?
B. S.: Prin intermediul mediilor noi fiecare are acces la ştirile cu şi despre România.
Legat de Sibiu odată cu desemnarea oraşului Capitală Culturală Europeană în anul 2007, interesul mediilor străine a crescut. Aşa că şi în prezent pot să spun că multe din schimbările din Sibiu ajung şi la noi.

Mai multe amănunte despre munca domnului Staicu puteţi afla pe site-ul personal: www.staicu.de

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815