Norvegienii catre romani: ”Am rezolvat problema deseurilor in zece ani”

Un milion de euro dă Guvernul Norvegiei pentru a-i învăţa pe medieşeni cum să îşi colecteze două tipuri de deşeuri – cele menajere periculoase şi cele din construcţii. Rudolf Meissner a venit la Mediaş din partea Primăriei din Stavanger, din Norvegia, pentru a monitoriza proiectul. Şi aminteşte, finuţ, că norvegienii şi-au rezolvat problemele cu proprii lor bani şi într-un timp scurt.

Reporter: În cât timp, în Norvegia, oamenii au început să colecteze selectiv?

Rudolf Meissner: Dacă luăm în calcul întregul spectru de deșeuri, este vorba de o perioadă de zece ani. Dar, dacă analizăm pe câte un singur tip de deșeuri, de exemplu cele periculoase, a fost nevoie de doar un an pentru a implementa un sistem de colectare și pentru a face oamenii să înțeleagă necesitatea colectării selective.

R.. Și când ați început să lucrați la astfel de sisteme de colectare selectivă?

R.M.: În 1990 am început cu colectarea separată a hârtiei și cartonului. Apoi, în prima jumătate a anilor 90 am continuat cu colectarea selectivă a metalului și sticlei. În jurul lui 1995 am început cu colectarea selectivă a deșeurilor biodegradabile, iar în 1998 cu cele periculoase. Am construit o stație de compost tot în 1998, iar în 2002 am construit și un incinerator care se bazează pe recuperarea energiei în urma distrugerii deșeurilor. Deci în 2002, noi am finalizat sistemul integrat de colectare a deșeurilor. Am început în 1990. Acum colectăm și sortăm 66,4% din toate deșeurile menajere. Restul de 33 și ceva la sută ajunge la incinerator. În total, din toate deșeurile produse de casele din Norvegia, doar 5% mai este depozitat în gropile de gunoaie.

R.: Cine a dat banii pentru astfel de proiecte? Uniunea Europeană, alte organizații?

R.M.: Nu, banii au venit de la locuitorii din Norvegia. De la populație. Toate activitățile de colectare, de manevrare trebuie să fie folosite de locuitori, prin taxele pe care le plătesc. Mergem pe conceptul ”poluatorul plătește”. Dar politicienii au vrut asta, este important.

R.: Nu sunteți dezamăgit că aici, în România, locuitorii nu plătesc pentru astfel de proiecte, ci banii vin din alte părți, din Norvegia în acest caz?

R.N.: Eu nu sunt dezamăgit, aici este o chestiune de a învăța. Ați început cu zero și veți învăța.

R.. Dar și norvegienii au început de la zero în acest domeniu...

R.M.: E adevărat. Foarte important e că la voi există prea multe depozite de deșeuri, care sunt mult prea ieftine. Dacă Executivul național va impune celor care au astfel de depozite să curețe apele care spală aceste depozite și trebuie asigurate și alte măsuri, atunci prețul va crește. În Norvegia, guvernul național a introdus, în plus, peste toate celelalte taxe o taxă specială pentru astfel de depozite, ceea ce face ca o astfel de metodă de a gestiona deșeurile, prin depozitarea lor, a devenit foarte scumpă. A devenit mai ieftină și mai convenabilă reciclarea deșeurilor.

R.: Ați mai lucrat și în alte țări pe astfel de proiecte?

R.M.: Este prima mea experiență internațională. Avem la dispoziție doar un an, până în aprilie anul viitor, pentru a finaliza acest experiment. Deci nu e mult timp. Sper ca partenerii din Mediaș să se concentreze pe acest proiect, pentru a-l finaliza. Ca rezultate, sper să putem convinge oamenii să facă o treabă bună atunci când colectează deșeurile periculoase, în sensul de a le depozita diferit de celelalte deșeuri menajere. Municipalitatea din Mediaș este foarte importantă ca partener, fiind o legătură între cei care se ocupă de colectare și oameni.

R.. Cum credeți că vor fi oprite practicile rele de ”aruncare” a deșeurilor din construcții la marginea drumului?

R.M.: Colectarea deșeurilor din construcții ține de o bună administrare a sistemului de supraveghere a construcțiilor. În Norvegia, nu ai permisiunea de a construi sau demola ceva de la administrația locală dacă nu ai un plan de management a deșeurilor rezultate din construire sau demolare. În acest mod, firmele de construcții care vor vrea să arunce deșeurile în pădure nu vor mai putea face astfel, deoarece vor trebui să respecte un plan asumat de dinainte. Nu este vorba numai de tehnologii, care vor trebui plătite, ci și de implementarea unui sistem funcționăresc.

Din banii alocați de guvernul norvegian, 525.000 de euro vor fi cheltuiți pentru prima componentă a proiectului, cea destinată deșeurilor din construcții. La această sumă, administrația din Mediaș va mai adăuga 93.000 de euro, cofinanțare. Această primă componentă a proiectului de la Mediaș va implica atât amenajarea unei rampe de sortare a deșeurilor rezultate din construcții sau demolări, cât și achiziționarea unei autospeciale folosită în spargerea unor astfel de deșeuri în vederea colectării. În plus, funcționari din cadrul Primăriei Mediaș vor fi instruiți de omologii lor din Norvegia asupra metodologiei de emitere a autorizațiilor de construcție, astfel încât beneficiarii acestora să fie obligați la depozitarea corectă a deșeurilor. Cea de-a doua componentă a proiectului are alocaţi 215.000 de euro de la Guvernul Norvegiei şi 38.000 de euro din bugetul local al Mediaşului. Pentru acest tip de deşeuri, în cadrul proiectului va fi achiziţionată o autospecială de colectare şi va fi amenajată o rampă de depozitare, în vederea neutralizării sau distrugerii deşeurilor menajere periculoase.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro