Mediatorii, "pacificatorii" sistemului juridic

Taxă de timbru, onorariul avocatului, cheltuieli pe deplasări dacă ajungi la Curtea de Apel sau Înalta Curte, bani aruncaţi cu nemiluita în căutarea dreptăţii. Când poţi foarte simplu să „o dai la pace” şi să cheltui mult mai puţin.

Cam asta ar fi cea mai bună reclamă care se poate face noii instituţii a mediatorului de conflict apărută în sistemul juridic românesc. Pe scurt, ce înseamnă medierea de conflict. Eu şi vecinul avem fiecare câte o haldă pe care punem cartofi. La vremea culesului, eu dau cu sapa pe rândurile vecinului şi bag cartofii în propriul sac. El mă vede şi ne apucăm să ne certăm pentru că niciunul nu şi-a împrejmuit grădina şi niciunul nu vrea să dea înapoi. Acum, în loc să mergem la judecată pentru un sac de cartofi şi să ne plătim fiecare avocat, taxe de timbru şi alte daravele alegem un mediator de conflict.

Practic, mediatorul de conflict ţine locul instanţei de judecată. Însă cu mici diferenţe. De exemplu, în biroul mediatorului ne putem certa cât vrem. Fiecare poate să îşi spună păsul după cum îl taie capul. „Sunt mulţi oameni care sunt nemulţumiţi de prestaţia avocatului pentru că acesta e nevoit să îmbrace povestea într-un limbaj juridic iar, uneori, omul nu înţelege. „Eu ţi-am spus să zici altceva”, deşi ideea pledoariei e aceeaşi”, spune Daniela Mărginean, unul dintre cei 10 mediatori de conflict din Sibiu.

„Medierea reprezintă o alternativă în raport cu justiţia, de soluţionare a conflictelor dintre părţi, prin care o terţă persoană neutră, imparţială şi fără putere de decizie, mediatorul, ajută părţile să găsească împreună o soluţie care să rezolve neînţelegerile dintre ele, asistă părţile din conflict în încercarea de a găsi o înţelegere mutual acceptată”. Cam asta e traducerea acestei noi instituţii în sistemul juridic. „În primul rând, trebuie să fii un bun psiholog. Practic, le dai oamenilor satisfacţia să se certe într-un cadru organizat. Se spune că accesul la justiţie este liber pentru toată lumea. Însă în condiţiile acestor taxe de timbru exorbitante accesul la justiţie e limitat. Problema este că medierea nu este suficient cunoscută iar oameni sunt reticienţi pentru că nu sunt încurajaţi de practica judiciară. În instanţă întotdeauna una dintre părţi pierde pe când la mediere câştigă ambele părţi”, mai spune Daniela Mărginean. Evident, medierea nu este gratuită. Dar este mai ieftină decât procesele clasice, cam la un sfert din costurile unui proces.

În general, patronii de firme apelează la mediere, în special cei de la firmele străine, în a căror ţară natală acest sistem funcţionează de ani buni şi au încredere în el. Uneori, şi sindicatele apelează la această procedură în diferendurile cu membrii. „Actul de justiţie nu mai are solemnitatea de altă dată. Prin mediere, oamenii se liniştesc, iar apoi dacă ajung în instanţă nu mai sunt atât de vehemenţi. Dacă toţi ar apela la mediere şi doar apoi, în cazul în care nu se înţeleg, la instanţă, în sălile de judecată n-ar mai fi atâta rumoare, atâta înghesuială”, mai spune Daniela Mărginean. Procesul de mediere nu e musai să se încheie favorabil. Chiar şi în faţa mediatorului de conflict, oamenii pot să nu se înţeleagă şi să meargă mai departe în instanţă. La finalul fiecărei medieri se încheie o serie de acte care au valoare în instanţă. Medierea poate ţine loc de procedură prealabilă.

casetă

Prin mediere se pot rezolva conflicte de drept civil, grăniţuiri, revendicări, pretenţii sau evacuări, de dreptul familiei, divorţ, partaje, încredinţare minori, de drept penal, cele cu plângere prealabilă, lovire, insultă, calomnie, de drept comercial, somaţii de plată, pretenţii sau litigii de muncă, drepturi băneşti, desfaceri de contracte de muncă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi