Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
18°C

Forme ale instrainarii omului modern in ecuatia societatii de consum

Forme ale înstrăinării omului modern în ecuaţia societăţii de consum

Revine în forţă, în ultimele decenii în dezbaterea intelectuală de stânga occidentală, problema vizibilă şi presantă a degradării osaturii morale a fiinţei umane. Scriitori şi filosofi, formaţi în fermentul intelectual al stângii postbelice (valorificând şi componente intelectuale ale moştenirii stângii extreme revoluţionare din anii ’20 ai secolului XX) reafirmă şi re-potenţează actualitatea multor teze marxiste revelatoare pentru scenariul degradării umanităţii din spectrele capitalismului. Avertismentele sunt dramatice. Dacă pentru Marcuse, omul „societăţii de con¬sum" este redus la unica dimensiune a prezen¬tului imediat, golit de personalitate şi perspec¬tivă, adaptat subzistenţei, funcţionalizat asemeni obiectelor lipsite de replică, stereotipizat pentru câteva reacţii elementare, Erich Fromm explică decăderea omului prin condiţionarea sa pur social-economică, prin reificarea economică a exis¬tenţei sale. După Fromm, omul îşi învesteşte viaţa ca pe un capital, ca pe o existenţă econo¬mic reificată, urmărind profitul şi recoltând fie succesul scontat, fie ratarea, falimentul. În societatea de consum „mijloacele s-au transformat în scopuri", afirmă Fromm în „Espoir et revolution". „Cantitatea bunurilor e mai presus de „calitatea vieţii”. Viaţa în sine este golită de conţinuturi, de complexitatea ei, de dimensiunea spirituală, din ce în ce mai atrofiată şi devine subordonată altor imperative precare. Conceptul de alie¬nare este identic cu conceptul biblic, de idola¬trie". Este vorba, explică Fromm, nu numai de conformarea spontană, de supunerea oarbă a omului faţă de obiectele pe care le râvneşte (deşi create tot de el) şi faţă de împrejurările obiective pe care şi le făureşte mereu, în funcţie de nevoile sale materiale imediate dar şi de ataşamentul lui devotat faţă de ele. în schimbul acestor obiecte şi îm¬prejurări pe care ar dori să le cumpere la un preţ cât mai scăzut, el caută să-şi vândă viaţa cât mai scump ou putinţă. în fond, ceea ce re¬ţinem de aci e că obiectul acestui târg, specie mascată a trocului primitiv, îl constituie viaţa însăşi. Ceea ce precupeţesc şi schimbă oamenii între ei nu mai sunt, de data aceasta, lucrurile ci înseşi vieţile lor lucrifieate, seriate, etichetate, cu un număr de ordine şi un preţ. Raţiunea, dragostea, creaţia, virtuţi specific umane, au fost secularizate de o valoare al că¬rei sens constă doar din vandabilitatea ei şi asu¬pra căreia decid factori exteriori, respectiv apre¬cierea celorlalţi semeni, condiţionaţi şi ei în ace¬eaşi măsură. Dependenţa absolută de aceşti fac¬tori reduce condiţia securităţii omului la gradul de conformitate şi de identificare cu „turma" .umană din care face parte. Omul se conformează pentru că trăieşte şi trăieşte pentru că se con¬formează. Pierderea individualităţii sub presiu¬nea forţei nivelatoare a societăţii „consumului" face din omul lui Marcuse sau din cel al lui Fromm un fel de nimeni aşezat în faţa unei ta¬rabe de unde îşi oferă fiinţa, în detaliu, ca miză a unei existenţe în sine, ca preţ al unei vieţi anoste, monotone, uniforme, lipsită de darurile originalităţii, spontaneităţii şi singularităţii ca¬racteristice ordinei umanului.

Lucian Robu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 560

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus