Joi,
10.10.2024
Cer Senin
Acum
18°C

De ce dispar meseriasii?

Nu vi se pare ciudat faptul că nu mai găseşti un pantofar bun, în fară de Pantoful Uriaş din centru, nici să întrebi toţi vecinii? Sau că atelierele de croitorie, unde să poţi merge să-ţi faci un costum care să te ţină zece, fără burtă, sunt mai rare decât florile de colţ la Păltiniş? Specialiştii din piaţa muncii spun că aproape jumătate dintre sibienii care au serviciu în prezent fac o muncă necalificată.

Conform datelor statistice deţinute de Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu în anul şcolar 2008 – 2009 învăţau în şcolile de arte şi meserii din judeţul Sibiu 4382 de elevi, adică vreo 7 la sută din totalul elevilor. Doar un an mai târziu, în anul şcolar 2009 – 2010, numărul lor aproape că s-a înjumătăţit, ajungând la 2751 de mici meşteri. Şcoli de arte şi meserii în judeţul Sibiu mai există doar în câteva zone mai mari:  Icobeni, Nocrich, Roşia, Moşna şi Dârlos. Iar de anul viitor vor fi şi mai puţin pentru că ele se transformă încet, încet în grupuri şcolare. „Nu se pune problema desfiinţări complete a şcolilor de arte şi meserii din judeţ, însă ele vor deveni grupuri şcolare. Vă spun că acolo unde nu se iau măsuri serioase se vor desfiinţa singure din păcate. Nu mai prezintă interes, elevii nu mai vor să meargă la şcoli de meserii”, spune cu părere de rău inspectorul şcolar general, Constantin Gorun. Situaţia descrisă mai sus este identică cu ce s-a întâmplat recent la Orlat. Din lipsă de copii interesaţi, Şcoala de Arte şi Meserii „Ion Pop Reţeganul” s-a transformat în şcoala. Şi atât. „Noi nu mai suntem şcoală de arte, am devenit şcoală cu clasele I – VIII. Pur şi simplu nu am mai avut elevi aşa că nu mai avea rost. Poate la Miercurea sau la Nocrich mai au şcoală de arte şi merserii, dar nici acolo nu mai sunt sigură”, ne-a declarat Mariana Cârstea, directoarea adjunctă a şcolii cu clasele I – VIII.

Cine vede fenomenul în ansamblu spune clar: învăţământul profesional moare şi o dată cu el avem tot mai mulţi muncitori necalificaţi pe piaţa muncii. „La ultimele controale efectuate în şcoli am constatat că mai avem doar cinci şcoli de arte şi meserii în judeţ. Învăţământul profesional este în curs de dispariţie totală. Este un lucru foarte trist. 25 la sută din forţa de muncă angajată pe piaţa muncii este necalificată. Şi tot cam atât este rata de nepregătire”, a declarat directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu, Francisc Torok. Ideea este întărită şi de şeful Inspectoratului Şcolar. „Eu consider că ar fi fost normal să se lase învăţământul profesional ca învăţământ profesionalk, cu durată de trei ani. Aşa, s-a ajuns la o bulversare totală a copiilor şi părinţilor, din acest punct de vedere”, mai spune Constantin Gorun.

„Pentru combaterea excluziunii sociale şi a discriminării au fost mediatizate ofertele de instruire ale unor şcoli de arte şi meserii în mediul rural cu pondere ridicată de populaţie de etnie rromă”, raportul Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu  privind situaţia învăţământului pentru semestrul I, anul şcolar 2009 – 2010.

  

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dorina Nitu

de Dorina Nitu

Social
Telefon:
0742 381 305

Comentarii

1 comentarii

callas

Acum 14 ani

atata timp cat toti parintii isi vor rupe de la gura, vor face datorii la banca numai sa-si impinga copiii la diploma de bacalaureat cu speranta unui studiu si a unei vieti fara griji, nu se va schimba nimic. Cei cu diplome de facultate vor deveni someri cu pretentii, meseriile vor disparea, marfa de zi cu zi o veti cumpara scump de la chinezi, la constructii vor fi numai necalificati, calitatea pe masura, etc. In vest meseriasii fac o scoala serioasa, castiga foarte bine, pe santier de ex. castiga mai bine decat arhitectii, sunt foarte bine vazuti si sunt majoritatea in patura de mijloc sociala.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus