“Pentru unii medieseni sunetul unei sirene nu este o amintire tocmai placuta"

Săptămâna trecută prin Mediaş au tot sunat alarmele. Protecţia Civilă a făcut teste. Şi a rugat populaţia să nu se panicheze, că nu-i grav. L-am luat la întrebări pe directorul Protecţiei Civile din Mediaş să aflăm cine trage clopotele şi de ce. Ce a ieşit, vedeţi mai jos.

Reporter: V-a sunat vreo persoana alarmată de ce se întâmplă?

Ioan David: Nu. Protecţia Civilă din Mediaş execută anual verificarea sirenelor de alarmare prin pornirea acestora. Această activitate se desfăşoară de mulţi ani şi cetăţenii sunt informaţi despre acestă activitate, din timp, prin mijloacele mass-media locale. Nu sunt motive de panicare.

Rep.: De ce a fost nevoie sa rugaţi oamenii să nu se sperie?

I.D.: Municipiul Mediaş a fost în trecut afectat de dezastre - ca de exemplu inundaţiile din 1970, 1975, 1998. În unele cazuri, pentru avertizarea populaţiei în acele situaţii s-au folosit sirenele de alarmare ale municipiului. De asemenea sirenele de alarmare au pornit şi în 1989, la Revoluţie, prin urmare credem că e normal sa ne gândim că pentru unii cetăţeni sunetul unei sirene de alarmare nu este o amintire tocmai placută şi că cei mai in vârstă pot intra in panică.

Rep.: De la primărie am înţeles că se vor monta sirene de alarmare pentru Târnava. Când şi cu ce scop?

I. D.: Lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. În prezent starea sistemului de alarmare  nu este tocmai  bună din următoarele cauze: sistemul  de alarmare al municipiului cu sirene electrice are  peste 30-40 de ani de funcţionare; diminuarea numărului de sirene deoarece mai multe societăţi si instituţii, unde au existat sirene de alarmare s-au desfiinţat sau au vândut active ce aveau montate sirene, noul proprietar desfiinţând sistemul de alarmare. În această situaţie sunt: Geromed, FELAM, Unitatea militară de aviaţie, Witrometan, Centrala termică din Gura Câmpului, Texromed, Salconserv de pe strada Horea,. etc. Dacă în 1990 erau în funcţiune 19 sirene electrice astăzi mai funcţionează 12 sirene. Municipalitatea a făcut următorii paşi spre îmbunătăţirea situaţiei: în anul 2008 s-a achiziţionat o sirenă de alarmare electronică , prin care se pot transmite şi mesaje vocale, precum şi o nouă centrala de alarmare tot electronică; cu ocazia lucrărilor anuale de reparare şi verificare a sistemului de alarmare s-au montat patru adaptoare la sirenele vechi de la  ACR, Şcoala nr. 8, Relee şi Emailul, astfel încât aceste pot fi acţionate de pe noua centrală de alarmare şi în acelaşi timp pe calculatorul centralei se poate vedea şi verifica starea acestora putându-se comanda acţionarea acestora în grup sau individual. Prin proiectul de buget pe anul 2010 vom realiza un studiu de audibilitate pentru determinarea numărului necesar de sirene şi a poziţionării acestora. În urma studiului vom decide cum şi unde se vor amplasa sirenele precum şi tipul acestora, electrice sau electronice.

Rep.: Era util un astfel de sistem la ultimele ploi, când s-a umflat Târnava?

I. D.: Tocmai v-am raspuns deja la acestă intrebare.Prin montarea sirenelor de alarmare electronice in special in lungul râului Tărnava Mare vom avea posibilitatea să comunicăm si mesaje vocale cetătenilor . De exemplu: „Nivelul râului Tărnava mai creşte 40 de centimetri. Nu este pericol de inundare a localităţii”.

Rep.:  Ar fi fost ele pornite dacă exista sistemul?

I. D.: Dacă Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă decidea acest lucru, cu siguranţă ar fi fost pornite.

Rep.: Cât va costa sistemul de alarme şi cate estimaţi că vor fi necesare?

I. D.: Consider că prevenirea şi protecţia sunt intotdeauna mai ieftine ca intervenţia şi reabilitarea după dezastre. După ce vom avea studiu de audibilitate vom şti ce sistem de alarmare este necesar pentru municipiul Mediaş.

Rep.: Nu ar fi mai utlile nişte diguri, poate, decât sisteme de alarmă, spre exemplu?

I. D.: Municipiul Mediaş are construite peste 12,5 km diguri de apărare. Da, acestea sunt utile pentru protecţia populaţiei în cazul creşterii cotelor râului Târnava Mare. Cota de pericol este de 500 cm. În 1998 digurile au protejat mare parte din oraş chiar dacă Târnava Mare era la cota 608 cm.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).