Calea de acces in buncarul de sub Centrul Dioda

Mutarea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu în noul sediu de 9,5 milioane de euro a scos la iveală secrete mult uitate în pântecele Complexului Dioda. Drum subteran  pe două sensuri cu parcare minusculă, buncăr dotat cu tot ce trebuie pentru a ascunde tezaurul Sibiului, dar şi o imensitate de clădire – a doua din România după Casa Poporului – care înghite numai pentru sediul Fiscului mai mulţi bani decât au văzut toate şcolile judeţului în ultimii ani.

de Dan Onescu

În partea de est a Complexului Dioda, cu acces din Calea Dumbrăvii şi vis-à-vis de un bloc de locuinţe, porneşte spre adâncul imensului Complex Dioda o rampă de acces. Fără să aibă habar ce se ascunde sub roţi, sibienii parchează zilnic acolo în încercarea de a găsi un loc liber de parcare în zonă. O dată deschise uriaşele porţi ale clădirii, începând a astăzi – a Finanţelor Publice Sibiu, de aici se poate pătrunde până în subsolul Complexului şi până în buncărul gândit de minţi întunecate la doar câţiva ani după Revoluţie, „Un hău imenas, ăsta este tot subsolul clădirii”, în descrie cel mai bine Grigore Popescu, directorul Finanţelor Publice mutat la sediu nou începând de astăzi. În ciuda conceptului mult învechit pentru zilele noastre, o dată pornit pe această rampă o maşină de clasă medie poate pătrunde liniştită câteva zeci de metri, înainte de găsi un fel de sens giratoriu unde poate să întoarcă, să lase încărcătura în chiar faţa buncărului, şi abia apoi să pornească urcuşul înapoi spre lumină. Cele două benzi de circulaţie auto sunt susţinute în mijloc de un lung şir de stâlpi de susţinere din beton, mai groşi decât poate cuprinde un om în toată firea cu braţele. „Aceasta este calea de acces către tezaur, cum a fost numită. Acolo a fost gândit un loc de depozitare pentru tezaur, cu uşi masive şi tot ce trebuie, de parcă mai avem acum tezaur sau aur de depozitat” explică şeful Finanţelor sibiene, în timp ce pătrunde în puţul de sub sediul său. Ca fapt divers, astăzi imensul puţ a fost dotat cu lumini cu senzori de mişcare, care se aprinde pe măsură ce te afunzi în hău.

„Uriaşa” parcare subterană

Cu o cale de acces similară, dar ceva mai spre suprafaţă se găseşte şi parcarea subterană a Finanţelor Publice. Dacă nu ştiaţi, din cei aproape 350 de angajaţi ai Finanţelor în medie 180 vin zilnic la muncă cu maşina personală. Din cei aproape 10.000 de metri pătraţi construiţi - cât măsoară noul sediu al Finanţelor, parcarea subterană nu depăşeşte 50 de metri pătraţi. Asta dacă suntem darnici. În realitate, după amenajare, iluminare, aerisire, dotare şi marcarea locurilor de parcare, „uriaşa” parcare subterană a Finanţelor sibiene a ajuns la cinci locuri. „Cinci maşini, atât are toată parcarea! Şi să vrem şi mai mult nu avem cum. Aşa a fost gândită clădirea, ce să-i facem?”, spune Popescu. Acelaşi Popescu a găsit şi o soluţie. Pe terenul unde Carabulea vroia să ridice un bloc şi pentru care a dărâmat o fostă centrală termică, la o aruncătură de băţ în spatele Complexului Dioada, o firmă privată a construit recent o parcare publică cu taxă. Coincidenţa face că parcarea a fost inaugurată cu doar o săptămână înainte ca Finanţele să se mute la doi paşi. Şi să încheie un contract pentru angajaţi. O parte din acei 180 de care vorbeam mai devreme. „Marea problemă sunt parcările. Există această parcare privată  care zic eu că satisface  nevoile noastre. Este contra cost dar are omul locul lui e parcare, la un nivel de 100 de lei pe lună”, spune Popescu.

Fast-food cu LCD-uri pentru contribuabili

Noul sediu al Finanţelor sibiene are, culmea!, tot la subsol, inclusiv un fast-food de unde sibienii îşi vor putea cumpăra un sandvici şi o cafea cât au de aşteptat până îşi rezolvă problemele cu Fiscul. Până mănâncă, pot lua loc pe unul din scaunele tapiţate şi privi la unul din televizoarele LCD montate pe pereţi. Cei care au viciul tutunului, pot ieşi pe terasă, una din cele câteva terase ale Finanţelor, unde pot lua loc în decorul format din de plante ornamentale, iluminate special de un sistem modern. Plasme cu informaţii pentru cetăţeni există de fapt la aproape fiecare din cele şapte etaje ale noii clădiri. Şi pentru că am pomenit de cele şapte etaje, ar mai trebui să ştiţi că există patru lifturi cu o privelişte de-ţi taie respiraţia, inclusiv un lift pentru persoanele cu handicap. O dată porniţi spre etajele superioare puteţi nimeri chiar în biroul directorului Finanţelor, atât de mare încât te poţi plimba liniştit cu bicicleta. Sau poţi nimeri în sălile de şedinţe – unde există inclusiv o boltă de sticlă şi oţel de zeci de metri pătraţi, şi unde un şofer mai experimentat poate întoarce un camion. Sau, cea mai mare greşeală!, ar fi să ajungi tocmai la ultimul etaj, unde poţi vedea absolt tot Sibiul, până şi Aeroportul şi pista de aterizare sau poalele Făgăraşilor.

9,5 milioane în dotări

Siteme de pază şi supraveghere ultraperformante la parter, aer condiţionat pe trei etaje, hidroizolaţie pe acoperiş de ultimă generaţie, băi publice decorate cu piatră, LCD-uri, parcare subterană, boltă de sticlă şi sistem informatic cu departament prorpiu, cam în aceastea au intrat 9,5 milioane de euro. În dotări, pentru că noul sediu al Finanţelor exista de mult timp. Chiar şi şi fără parcare pentru 180 de angajaţi. Pentru a vă face o idee de valoarea acestei sume comparaţi-o cu investiţia Universităţii „Lucian Blaga” în achiziţionarea clădirii Rectoratului: 3,2 milioane de euro. Clădire istorică plus dotări interioare. Sau comparaţi cu cele 42 milioane de lei – aproape zece milioane de euro, primite de toate cepe peste 200 de şcoli din judeţul Sibiu pentru modernizări şi reparaţii în anul 2008, când nu exista criza. Aceleaşi şcoli au primit anul trecut doar bani de întreţinere, sume infirme, pentru ca anul acesta sumele să scadă şi mai mult.

Casetă:

Noul sediu al Finanţelor în cifre

Construcţia a început în anul 1993. Clădirea are practic 12 niveluri: două subsoluri, un mezanin, un parter şi opt etaje. Însumează 9.653 metri pătraţi construiţi, 3.007 metri pătraţi de birouri şi 4.780 metri pătraţi de săli de şedinţe şi holuri. Cele şapte terase au 1.200 metri pătraţi.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Dan Onescu