ITM Sibiu: munca la negru nu poate fi eradicata

Inspectorii de muncă din judeţul Sibiu reuşesc să depisteze tot mai puţini patroni care folosesc angajaţi la negru, fără forme legale, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) recunoaşte că nu poate rezolva problema, a declarat inspectorul şef, Francisc Torok (foto), relatează Agrepres
"ITM nu poate să rezolve această problemă - munca la negru. Dăm semne legate de existenţa acestui flagel", a spus şeful ITM Sibiu.
Acesta spune că angajaţii preferă să muncească ''la negru'' şi să tacă, decât să îşi reclame în scris patronii, de care le este frică. Cei mai mulţi angajatori ''la negru'' se înregistrează în ultimii ani în industria construcţiilor, cea textilă şi pielărie. Când sunt controlaţi, muncitorii care lucrează ilegal preferă fie să fugă de la locul de muncă, fie să se ascundă sau să mintă pentru a-şi apăra locul de muncă şi patronul.
"Avem nenumărate cazuri când mergem în control, iar angajaţii refuză să dea declaraţii în scris şi ne sună pe urmă. Pe şantiere când ajungem noi, angajaţii dispar. La Şura Mică am încercuit şantierul, când am intrat în şantier, muncitorii jucau fotbal. La izolări de blocuri, muncitorii intră în apartamente pentru că ştiu că inspectorii nu au voie să intre în domicilii", a explicat inpectorul şef al ITM Sibiu, Francisc Torok.
Conform acestuia, în primele opt lunii ale anului, inspectorii de muncă au depistat doar 69 de firme care aveau 130 de angajaţi ''la negru'', totalul amenzilor fiind de 388.400 de lei. ITM a sancţionat patronii depistaţi, cu amenzi între 3.000 şi 4.000 de lei pentru fiecare angajat găsit fără forme legale. Potrivit legii, angajaţii prinşi ''la negru'' nu sunt amendaţi.
Inspectorii de muncă şi-ar dori mai multă colaborare şi cu sindicatele, pentru a putea să aibă dovezi că se lucrează ''la negru sau la gri''. Mult mai periculoasă decât munca ''la negru'', este cea ''la gri''. Astfel, şeful ITM Sibiu apreciază că în cazul muncii ''la gri'', angajaţii ''complotează mai bine cu patronii pentru a comite ilegalităţile''. Munca ''la negru'' înseamnă că nu există niciun contract între angajator şi angajat, iar în cazul celei ''la gri'', există un contract în care este scris ca salariu - salariul minim pe economie, iar restul banilor se dau la negru, fără forme legale.
Pe de altă parte, şeful ITM spune că din cei peste 100.000 de salariaţi din judeţ, un sfert sunt muncitori necalificaţi, număr care tinde să crească în timp ce eficienţa şi pofta de muncă a angajaţilor este în scădere.
Din cei peste 100.000 de salariaţi din judeţul Sibiu, un sfert sunt muncitori necalificaţi, număr care tinde să crească în timp ce eficienţa şi pofta de muncă a angajaţilor este în scădere, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, Francisc Torok.
"Forţa de muncă este din ce în ce mai slab calificată. 24 la sută din angajaţi fac muncă necalificată. Este în scădere eficienţa forţei de muncă şi pofta de muncă este din ce în ce mai slab manifestată. Cel mai grav este însă lipsa evidenţei calificării forţei de muncă, În România nu există aşa ceva, ci doar date statistice, singurul document unde este scrisă pregătirea este cartea de muncă care este în curs de dispariţie", a precizat Torok.
Acesta a arătat că, în timp ce numărul agenţilor economici scade cu un procent, lunar, creşte numărul contractelor de muncă tot cu 1 %. În prezent, în judeţul Sibiu sunt 9.197 agenţi economici activi, din care 8.180, adică 89 % sunt societăţi comerciale. Din ianuarie până în septembrie 2010, în judeţul Sibiu au fost desfiinţate 794 de societăţi comerciale.
Din cei peste 9.000 de agenţi economici care există în judeţul Sibiu în prezent, cei mai mulţi, 85 % sunt microintreprinderi cu până la nouă angajaţi, 12 la sută sunt intreprinderi mici, 2,6 % sunt intreprinderi mijlocii şi doar 0,5 % sunt intreprinderi marci cu peste 250 de angajaţi, potrivit inspectorului şef al ITM Sibiu.
În ultimii 20 de ani, la Sibiu au fost radiaţi de la Registrul Comerţului, 11.000 de agenţi economici, din care, 242 doar în 2010, conform unei statistici a ITM Sibiu.
Potrivit aceleiaşi statistici prezentate miercuri de inspectorul şef al ITM, în judeţul Sibiu sunt înregistrate 105.000 de contracte individuale de muncă, cele mai multe din ele, 65 la sută fiind angajaţi la IMM-uri.''Forţa de muncă este din ce în ce mai slab calificată. 24 la sută din angajaţi fac muncă necalificată. Este în scădere eficienţa forţei de muncă şi pofta de muncă este din ce în ce mai slab manifestată. Cel mai grav este însă lipsa evidenţei calificării forţei de muncă. În România nu există aşa ceva, ci doar date statistice, singurul document unde este scrisă pregătirea este cartea de muncă care este în curs de dispariţie", a precizat Torok.
Acesta a arătat că, în timp ce numărul agenţilor economici scade cu un procent, lunar, creşte numărul contractelor de muncă tot cu 1 %. În prezent, în judeţul Sibiu sunt 9.197 agenţi economici activi, din care 8.180, adică 89 % sunt societăţi comerciale. Din ianuarie până în septembrie 2010, în judeţul Sibiu au fost desfiinţate 794 de societăţi comerciale.
Din cei peste 9.000 de agenţi economici care există în judeţul Sibiu în prezent, cei mai mulţi, 85 % sunt microîntreprinderi cu până la nouă angajaţi, 12 la sută sunt întreprinderi mici, 2,6 % sunt întreprinderi mijlocii şi doar 0,5 % sunt întreprinderi mari cu peste 250 de angajaţi, potrivit inspectorului şef al ITM Sibiu.
În ultimii 20 de ani, la Sibiu au fost radiaţi de la Registrul Comerţului, 11.000 de agenţi economici, din care, 242 doar în 2010, conform unei statistici a ITM Sibiu.
Potrivit aceleiaşi statistici prezentate miercuri de inspectorul şef al ITM, în judeţul Sibiu sunt înregistrate 105.000 de contracte individuale de muncă, cele mai multe din ele, 65 la sută fiind angajaţi la IMM-uri.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Turnul Sfatului