Miercuri,
03.06.2020
Innorat
Acum
17°C

Trei marionete. Un destin cultural frant si o aniversare istorica ratata II

28 Martie 2011 00:03

Continuare din numărul precedent
 
Înfrigurat, am cercetat, atent, pagina 14 a calendarului, intitulată „Inaugurarea Casei Naţionale – Muzeul Asociaţiunii” (19-25 august 1905). Citeam, priveam ilustraţia şi nu-mi venea să cred cât de lipsiţi de scrupule sunt autorii complici în încercarea răstălmăcirii evenimentelor istorice! Am analizat atent şi am numărat, bob cu bob, în textul discursului inaugural, rostit la 19-25 august, de preşedintele „ASTREI”, Iosif Sterca Şuluţiu (din care un paragraf, cel cu valoare testamentară, este reprodus fără nici o legendă explicativă, în mijlocul paginii 14). Domnia sa aminteşte, de 28 de ori (!), numele „pruncului botezat” cu acel prilej festiv („Muzeul Asociaţiunii”) şi niciodată, dar absolut niciodată, nu pomeneşte de „Casa Naţională”! Dar ce contează voinţa, conştiinţa şi trăirea contemporanilor evenimentului şi a conducătorilor astrişti, pe lângă voinţa de răstălmăcire a epigonilor de astăzi? Invocând o schiţă de mână rămasă în arhiva ASTREI, de pe când proiectul noii instituţii nu prinsese deplin contur (era „in nuce”), cei hotărâţi să perpetueze decizia stalinisto-comunistă, de desfiinţare a Muzeului ASTREI şi de „rechiziţionare”, în scopuri propagandistico-ideologice a sediului Muzeului, prin instalarea, în locul depozitelor şi expoziţiilor acestuia (care depăşeau 50.000 obiecte!), după epurarea fondului de carte, a unei oficine comuniste, pricinaşii numiţi mai sus riscă orice afront public şi eticheta imoralităţii lor, în schimbul îndeplinirii conştiincioase a însărcinărilor primite şi mulţumirii superiorilor! Discrepanţa dintre proiectul şi voinţa ctitorilor edificiului, de a avea, şi românii din Imperiul Austro-Ungar, o instituţie piramidală de cultură menită, a defini şi afirma, cu argumentele artefactelor istorice şi productelor de artă populară, identitatea etnoculturală a românilor, şi preocuparea obsesivă a celor ce se opun, astăzi, recuperării integrale a patrimoniului ASTREI, ducând cu obstinaţie această campanie perversă de ştergere din memoria noastră a istoricului şi destinaţiei originare a palatului ASTREI şi de a se împotrivi, făţiş, din răsputeri, prin mijloace profund imorale, revenirii Muzeului ASTRA (şi el, „redivivus”, din anul 1992), în sediul din care a fost alungat, în 1950, este mai mult decât evidentă.
Spre a-şi „adjudeca” şi semnătura savantului de cel mai mare prestigiu, din Regatul Principatelor Române, Nicolae Iorga (prezent la inaugurarea Muzeului ASTREI), preopinenţii noştri aleg din textul redactat de savant, în cartea de onoare a Muzeului şi publicat în „Transilvania” din acel an, nicidecum partea în care istoricul elogiază excepţionalul eveniment cultural, la care participase, ci pasajul în care elogiază „societatea românească”, reprezentată de „miile de vizitatori” participanţi cu „acel prilej pur cultural”. Acum avem, în toată goliciunea sa, strategia aplicată de autori pentru îngroparea sau ascunderea istoricului Muzeului ASTREI. Să urmărim, mai departe, modul în care este reflectată participarea (vizitarea, susţinerea şi contribuţia, cu importante donaţii bibliotecare) unor personalităţi academice eminente la creşterea patrimoniului şi prestigiului ştiinţific şi cultural al ASTREI, în anii care au urmat, după 1950.
La pagina 18, intitulată „Spiritul ASTREI continuă”, avem şi dovada incontestabilă a amestecării valorilor cu nonvalorile, a ostracizării din lucrare a unor valori de elită ale ştiinţei româneşti, în favoarea mediocrităţii. În galeria spiritelor de elită ale literelor şi ştiinţei româneşti, deopotrivă eclesiastice (ÎPS Sa Antonie Plămădeală) sau laice (pleiada academicienilor Caius Iacob, Ştefan Pascu, Radu Voinea şi Cristofor Simionescu), a fost inclus şi prof. univ. dr. Victor Grecu, care ocupă (nu doar numai nemeritat, ci şi necuvenit) locul acad. Andrei Oţetea, în această galerie elitistă. Nu mi-am putut reprima un gând care m-a fulgerat: ce păcat că directorul bibliotecii (instalat, ani de zile, în Cabinetul Memorial „Andrei Oţetea”) s-a declarat satisfăcut să-şi hodinească posteriorul în jilţul marelui istoric din Sibiel, neputând să se pătrundă de spiritul academic şi profund moral al celui ce şi-a donat biblioteca personală şi o parte din bunuri – Cabana din Munţii Cindrel, Bibliotecii Judeţene ASTRA. Asta da, moralitate şi recunoştinţă!
În loc de orice comentariu (atât de necesar) privitor la întâlnirile eruditelor spirite academice cu spiritul astrist întemeietor şi la contribuţia adusă de personalităţi de elită naţională la progresul ştiinţei şi culturii româneşti, în spaţiul central al paginii 18, citim, absolut sideraţi, un text despre „meritul ştiinţific excepţional” al profesorului V. Grecu, sub redacţia căruia a apărut un volum de articole şi comunicări ştiinţifice (aparţinând la 60 de autori, prof. Grecu semnând prefaţa şi un articolaş de opt pagini şi jumătate!) la aniversarea a 125 de ani (1986)! Descifrăm, în alcătuirea acestei pagini, adevărata statură intelectuală şi morală a preşedintelui ASTREI şi a directorului Bibliotecii Judeţene ASTRA. Pentru gestul său de necuviinţă, Ion Onuc Nemeş binemerită oprobiul public al tuturor oamenilor oneşti din cultura românească, orice scuză sau explicaţie fiind, din acest moment, neavenite. Impostura este marcată prin ignorarea excelenţelor şi promovarea mediocrităţii, alături de care se simte, probabil, mai bine.
La pagina 19, este prezentată (sau ar fi trebuit să fie prezentată) „ASTRA rediviva”, având ca motto, un calambur facil (deseori frecventat în alocuţiuni publice, pentru efectul „de sală”): „Per aspera ad ASTRA”. De această dată, prof. E. Macovei se întrece pe sine, prin al său „laudatio”, închinat preşedintelui său. După cuvenita pomenire pasageră a momentului înfiinţării, în aprilie (cât?) 1990, în Aula Facultăţii de Teologie din Sibiu, a noii fundaţii culturale, cu denumirea istoricei ASTRA (autorii folosind sintagma, evident eronată din punct de vedere juridic „reactivarea oficială a Asociaţiunii ASTRA”), în fruntea căreia este ales Pr. Prof. univ. dr. Dumitru Abrudan (singurele secţiuni constituite – şi, din nou, nu „reactivate” – fiind cea Pedagogică şi cea Muzicală – despre cea muzeală, nici vorbă!), avem o desfăşurare „memorabilă” a momentelor privind alegerea la Dej, în 1992, ca preşedinte al noii ASTRE, a prof. dr. Dumitru Acu. Urmează seria repetitivă a realegerii sale, la Arad, în 1994, a rerealegerii sale, la Blaj, în 1998, a rerere-alegerii sale, la Braşov, în 2002 şi, din nou (re-re-re-realegerii sale, în 2007, la Lipova! (Te şi întrebi, mirat, de ce nu l-or fi alegând „pe viaţă”, dacă e atât de „indispensabil”?). După atâtea alegeri şi realegeri, te-ai fi aşteptat, din partea dlui preşedinte, să dea expresie câtorva gânduri şi idei profunde despre programul şi obiectivele noii ASTRE, în era postcomunistă şi cea a integrării României în NATO şi Uniunea Europeană! Aş! Domnia sa, asemeni unui preot duhovnic provincial, ne împărtăşeşte gândul că, idealul ASTREI este „comunitatea de iubire”, chemându-ne „într-o unitate de gând, simţire şi voinţă” să ne smulgem din „drăceasca dihonie ruinătoare”! Ce distanţă între programul elitei astriste, care a edificat programa şi statutul progresului economic, social şi cultural al românilor ardeleni, la graniţa dintre sec. XIX şi XX,şi lipsa oricărui program, la nivelul conducerii ASTREI din ultimii 20 de ani!
În loc de proiecte şi programe, spaţiul paginii este ocupat de şase fotografii de la Adunările Generale, de la şezători şi decernări de diplome şi medalii, inclusiv una despre medalierea „între ei”, capii ASTREI de azi! Cam puţin pentru ce aşteaptă toată cultura (şi populaţia) românească (inclusiv diaspora) de la cei ce se pretind continuatorii ASTREI istorice, în veacul al XXI-lea!

„MARIONETA”, cf. DEX, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996, p. 600: „Figurat: Persoană care execută orbeşte ce i se cere”  


Continuare în numărul următor

 

Comentarii

1 comentarii

partea 3 sau 2 ? Hotaraste-te.

Acum 9 ani

Bravo, bravo, bravo Cornele. Vezi ca poti si partea 3, doar ca pana si cei care iti publica s-au blocat, in titlu, la partea II. Satula lumea de latrat la luna. MAI VREM, MAI VREM.... Nu te lasa, STIM ca poti.... haideeeee !!!!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus