În 19 august 1905, la Sibiu, se inaugura, cu mare fast, Muzeul Asociațiunii, clădirea din Parcul Astra, pe atunci Stadtpark.
Atunci a fost vernisată Expoziția etnografică și istorico-culturală, prima expoziție a românilor ardeleni. Aceasta era organizată în opt săli din noul palat, răsplătindu-se astfel dorința românilor din Transilvania de a arăta publicului, valoarea civilizației lor.
Citește și:
158 de mii de coroane. Proiect al arhitectului maghiar Aladár Baranyai
Noua clădire ridicată de Astra în Sibiu a costat 158.926,97 de coroane, iar clădirea a fost ridicată după proiectele arhitectului maghiar Aladár Baranyai din Zagrabia (Zagreb), care a câștigat concursul de proiecte, scriu profesorii Dragoș și Daniela Curelea în lucrarea „Despre înființarea și evoluția Muzeului Asociațiunii Astra din Sibiu (1905-1950)”.
Au fost prezentate atunci în acestă competiție 26 de planșe, iar lucrearea arhitectului maghiar a fost materializată apoi de arhitectul Gustav Maetz și inginerul Iosif Schuschnig, alături de o amplă echipă: Iosif Schneider s-a ocupat de sculptură și operele statuare, Johann Hofrichter de pictura interioară a instituției, Johann Kantz de culise și cortină și Emil Petruțiu de tâmplărie și stilizările în lemn).
De asemena, societatea Körting din Budapesta s-a îngrijit de montarea caloriferelor și a conductelor de aprovizionare cu apă caldă, iar antreprenorul Fritz W. Elgels s-a preocupat de amplasarea mobilierului și a draperiilor, iar parcul din curtea instituției a fost amenajat de A. Förstl, originiar din Sibiu.
Fotografia din postarea de pe Facebook a Muzeului Brukenthal
Citește și:
Omagiu de la Brukenthal, cu o clădire diferită
Pagina de Facebook a Muzeului Național Brukenthal a publicat o postare în care amintește de ziua de 15 august, inaugurarea Muzeului Asociațiunii. Însă în fotografii apare o altă clădire, care era construită în altă zonă a orașului.
”Este vorba de pavilionul care era ridicat în spatele actului sediu al Cercului Militar. Între timp a fost demolat, însă acesta este primul imobil electrificat prima oară în oraș”, precizează istoricul Răzvan Pop, directorul Bibliotecii ASTRA.
”La încheierea manifestărilor culturale ce au avut loc cu prilejul deschiderii expoziției, fotograful sibian Wilhelm Auerlich (1853-1916) a realizat 3 fotografii, aparent identice, arătând mulțimea numeroasă (de țărani îmbrăcați în costume populare de sărbătoare și orășeni) participantă la eveniment.
Fotografiile sunt păstrate în colecția de Grafică documentară a Muzeului Național Brukenthal, Muzeul de Istorie Casa Altemberger.
În acest an se va redeschide Galeria de Artă Românească din cadrul Muzeului Național Brukenthal care va avea o secțiunea dedicată Muzeului Asociațiunii și a colecției de pictură aflată astăzi în Muzeul Național Brukenthal”, se precizează în postarea publicată de Muzeul Brukenthal.
Citește și:
Aceeași clădire, din alt unghi. Ea se afla amplasată în spatele actualei clădiri în care funcționează Cercul Militar
Ghid pentru românii care veneau la inaugurare. O coroană biletul de intrare
Ziarul Conservatorul scria în 30 iulie 1905 că românii care ajungeau în Sibiu, la sărbătoarea ocazionată de deschiderea Muzeului Asociațiunii urmau să primească informații suplimentare chiar din gară.
”Pentru aranjarea serbărilor împreunate cu adunarea generală a Asociațiunei, comitetul central al acesteia a instituit un comitet aranjator sub conducerea directorului Expozițiunei, care va funcționa de la 18 până la 28 August a.c, în birourile Asociațiunea din palatul Muzeului (Parcul orașului „Stadtpark“).
La acest loc publicul vizitator va primi toate informațiunile ce privesc Expozițiunea și serbările proectate și tot aici sunt a se adresa toate corespondențele către comitetul aranjator și către direcțiunea Expozițiunei.
În vederea circulațiunii mari a publicului și a trenurilor în gara Sibiu, precum și a insuficienței locului disponibil, comitetul central a trebuit să renunțe la orice primire oficială a oaspeților în gara Sibiu.
Ca însă vizitatorii externi ai Expozițiunei să poată fi serviți de la momentul sosirea lor cu informațiunile de cari vor avea trebuință, comitetul aranjator a instituit un biurou de încartirare care este instalat în casa No. 6 din piața gării (imediat lîngă eșirea din gară spre dreapta) și va fi deschis cu începere de la 18August la sosirea tuturor trenurilor.
În acest birou, pus sub conduceread-lui dr. Octavian Russu, vizitatorii Expoziției vor putea lua informațiuni asupra cvartirelor disponibile în hoteluri și la case particulare, și tot aci se vor libera biletele de încartirare pe baza cărora vizitatorii vor putea ocupa cvartirele rezervate.
Mai departe s’a organizat și o Cassă de bilete în localitățile „Tipografiei Arhidiecezane“ strada Măcelarilor (Freischergasse) No. 45 (imediat lîngă catedrala română), unde se vor vinde în timpul de la orele 10—12 a. m. și 4—7p. m. biletele pentru toate serbările aranjate pentru serata etnografică, operetă, reprezentațiuni teatrale, concerte, baluri, excursiuni, și anume pentru serbările din fiecare zi deja cu începere din ziua premergătoare, la orele 3 p. m.
Expozițiunea va fi inaugurată la 19 August la orele 12 a. m.
În această zi vor putea intra în localitățile expozițiuni exclusiv numai membri Asoc. și persoanele invitate în mod oficial, pentru cari se vor libera biletele de intrare (la nume) în cadrul locului disponibil.
Aceste bilete se vor cere Vineri la 18 August între orele 3—6 p. m. și Sîmbătă la 19 August între orele 9—10 a. m. în biroul „Asociațiunii“ (palatul Muzeului).
Pentru public expozițiunea se va deschide Duminică la 20 August la orele 9 a. m. și va rămînea deschisă pînă la 28 August orele 6 p. m., în fiecarezi intre orele 9 -12 a. m. și 3—7 p. m”, scria ziarul.
Un bilet de intrare costa o coroană.
Citește și:
Revista Transilvania din iulie 1905, cu prezentarea colecțiilor viitorului muzeu
Citește și:
Colectă de obiecte pentru muzeu
Tribuna publica în mai 1905 un anunț al organizatorilor expoziției Asociațiunii prin care se făcea apel către fostele eleve de la școală, să predea lucrările executate în timpul școlii, ce ar putea fi expuse.
”Apel, cătră elevele absolvente ale şcoalei civile a Asociaţiuniidin Sibiu. Ni se cere să publicăm următoarele : Cu prilejul inaugurării muzeului naţional, în 18 August 1905, va aranja „Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului român“ şi o expoziţie etnografică şi istorică-culturală în noul palat al muzeului şi în edificiul şcoalei de fete a Asociaţiunii.
În cadrele acesteia e invitată şcoala noastră să aranjeze şi o expoziţie specială la care să contribue fostele eleve ale şcoalei superioare de fete a Asociaţiunii.
În scopul acesta apelăm cătră elevele absolvente ale şcoalei Asociaţiunii, să binevoiască a ne trimite pentru expoziţia numită lucruri proprii de mână, alese din punct de vedere estetic, cum şi din punct de vedere al industriei naţionale de casă, din oricare ram. Obiectele să se expedeze la adresa Domnişoarei Elena Petraşcu, directoara internatului, până la 1 August 1905, st. n., şi să se indice precis dacă obiectul se dăruieşte şcoalei, ori se cere restituirea”, se preciza în anunț.
Gara Sibiu în anii 1900. Sursa: colecția Ovidiu Reu
Citește și:
Reportaj. Excursia piteștenilor
În august 1907, cotidianul Adevărul publica un reportaj în care se reflecta modul în care un grup de piteșteni au ajuns la Sibiu, pentru a participa la importantele evenimente de aici.
”3 August. Astăzi e ziua plecării, totul e aranjat, vagoanele stau preparate în gară, împodobite cu tricolorul național.
Încă de dimineață pe la toate casele se arborează tricolorul.
Comitetul, căruia nu pot să-i aduc decît laude pentru modul cum a aranjat această escursie, ia ultimele dispoziții ca toată lumea să fie cît mai mulțumită. De dimineața și pînă târziu seara nu întîlnește decît oameni grăbiți. Fiecare-și cumpără de pe la băcani cele necesare.
În toate părțile veselie că iau parte la această escursie. Entusiazmul crește din ce în ce mai mult. Birjarii își împodobesc trăsurile cu mici stegulețe tricolore și astfel primesc pe cei cari au sosit din orașele vecine încă cu trenurile de dimineață.
În fine, se apropie ora 7, cînd în gara Gropeni sosește grupul cîmpulungenilor. Multe trăsuri cu cetățeni de aici se îndreaptă spre Gropeni pentru a întîmpla pe cîmpulungeni.
La ora 7, la sosirea în gară a trenului descind 28 escursioniști. Restul a pornit-o peste muscele la Curtea de Argeș și de aci la Cîineni, cu trăsurile. E o escursie tot așa de plăcută ca și cea pe care o facem noi. Ne vom întîlni cu toții la frontieră.
Dela gară, grupul muscelenilor vine în grădina publică unde li se servește masa. De la grădină conduși de cei de aici se duc ca să viziteze splendida poziție „Trivalea“. Aci e lume foarte multă. Muzica militară de asemenea cîntă arii gustate. Toți rămîn încîntați de frumusețile Trivalei. Sînt poziții ce ar fi prea bine plasate în Elveția. Cei de la noi însă nu știu să le guste și de aceea regretabilul indeferentism al piteștenilor pentru ceea ce au și el mai atrăgător.
De la ora 12 toți stau prin berării și așteaptă ora 3 cînd va trebui să plecăm.
De la grădina publică se formează cortegiu, cu muzica militară în frunte cîntînd Deșteaptă-te Romîne.
Tot Piteștiul e în picioare și ține să petreacă pe escursioniști. De aici merg foarte multe doamne și domnișoare. Toată lumea are în piept cocarde cu emblema „Escursiunea la Sibiu-Pitești1905“ .
Ajungem la gară. Aci peronul geme de lume. Muzica militară cîntă hora și la un loc se prind sute de persoane jucînd cu multă animație. Cît de puternice, de neuitate sînt impresiile dobîndite de o persoană fâcînd o escursie interesantă în mijlocul unei societăți în deosebi plăcută! Sosește trenul de Vîrciorova, care e primit cu urale de public.
În fine se aranjează și vagoanele noastre. Suma pe grupuri își iau locurile. Vagoane sunt suficiente. Cu toate că plecarea e anunțată pentru ora 3, sunt deja ceasurile 4 și trenul nu se mai pune în mișcare. Lumea însă nu se plictisește așteptând, deoarece pe poron lumea joacă de foc. E o veselie generală. Entuziasmul se manifestă prin nesfîrșite strigăte de ura. Eu îmi aranjez puținul bagaj în compania unei plăcute societăți de domnișoare. Cînd la plăcerea de a călători se adaugă interesul pe care fiecare Român trebue să-l nutrească pentru neamul său, cînd, precum e cazul nostru, țelul călătoriei este de a lua parte la serbările unor societăți purtînd facla luminoasă a culturei și a unităței de limbă în mijlocul celor de un singe cu noi,— romîni subjugați — atunci această călătorie e lăudabilă, o dătătoare de pilde și face o deosebită cinste persoanelor inițiatoare și participante.
Abia la orele 4.20 trenul se pune în mișcare.
Un puternic uraj răsună din piepturile escursioniștilor. Batistele fîlfîe în aer, muzica în zonă: Deșteaptă-te romîne! Plecasem! Gara Cîineni. La toate stațiunile se urcă noi escursioniști; la Slatina, Piatra-Olt, Vîlcea, Calimănești, Brezoi și Cîineni numărul escursioniștilor devine foarte mare. Domnește un mare entuziasm. La Cîineni am ajuns la ora 1 și jumătate peste patru sute de persoane. Pașapoarte ni s’au dat în tren. Mergem cu vagoanele româneștipînă la Verestoroni, iar acolo ne vom urca în vagoane ungurești”, se precizează în jurnal.
Citește și:
Pe vremea când transilvănenii emigrau în sud și Moldova: Credința și banii. Unde fugeau sibienii
Sursa fotografiei principale: imagoromaniae.ro
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: construit de germani și maghia , inaugurarea muzeului asociatiu , simbolul romanilor , Sibiu , Parcul Astra , Muzeul Asociațiunii
Vizualizari: 13776
Ultimele comentarii
Acum 35 minute
Unul
Acum 1 oră
Emil
Acum 1 oră
@Rodica
Acum 1 oră
///
Acum 2 ore
Anonima