Casa pe Rennes. Chirie 100 de lei pe luna. Sa o repar eu sau primaria?

În urma Legii caselor naţionalizate, mai mulţi sibieni rămași pe drumuri au primit locuinţe de la primărie. Spaţiile primite în chirie erau însă de cele mai multe ori nelocuibile, iar reabilitarea lor presupunea costuri considerabile. Responsabilitatea reparaţiilor a devenit o lungă temă de dispută între noii chiriaşi şi Primărie. Cine să repare? Statul sau proprietarul?

Legea caselor naţionalizate (controversata Lege 112) a stârnit reacţii diferite celor pe care i-a afectat. Pentru unii a fost o ocazie unică în viaţă de a achiziţiona o locuinţă la un preţ „promoţional”, pentru alţii, şi anume vechii proprietari plecaţi, a fost o sumă considerabilă de bani  venită neaşteptat, iar pentru alţii un adevărat coşmar apărut în momentul când s-au văzut siliţi să-şi evacueze locuinţa. Pentru ultima categorie, statul s-a sesizat şi a oferit ajutor prin adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă speciale (OG nr. 74/2007) care îndreptăţeşte persoanele evacuate să beneficieze de repartizarea unei locuinţe aflate în proprietatea unităţii administrativ teritoriale. Fondul de locuinţe e însă limitat şi nu poate acoperi în totalitate cererile. Mai mult, puţinele locuinţe disponibile sunt într-o stare jalnică, chiriaşii la stat ce le-au ocupat abuzând de ele ca de ”ceva de la stat”. În acestea sunt trimise familiile evacuate din locuinţele retrocedate. Locuinţele eliberate prin evacuarea vechilor chiriaşi, pentru neplata chiriei sau a utilităţilor, sunt neîntreţinute şi necesită reparaţii a căror costuri de multe ori depăşesc bugetul alocat pentru acest capitol. În aceste locuinţe au locuit sau locuiesc oameni. ”De ce este atât de greu să respecţi locul în care îţi petreci timpul?” se întreaba retoric autorităţile. Chiriile percepute de la chiriaşi sunt subvenţionate de Primăria şi Consiliul Local al municipiului Sibiu. Din chiriile încasate însă, care sunt modice, în general o pătrime din preţul pieţei, nu pot fi efectuate renovările care sunt prea costisitoare. În cadrul reparaţiilor trebuie intervenit la refacerea instalaţiilor şi a rezistenţei, tâmplăria de lemn, tencuit şi zugrăvit. În limita bugetului alocat se efectuează lucrările de reparaţii. Astfel, în prezent există şase locuinţe în aşteptare pentru efectuarea reparaţiilor. Sugestia Primăriei pentru chiriaşi de a face eforturi şi de a-şi face minimele reparaţii la locuinţele primite se bazează şi pe legea 114/1996, care prevede obligaţii de ambele părţi şi care obligă chiriaşul să efectueze lucrări de întreţinere.

Casă pe Rennes. Chirie 100 de lei pe lună
Pe de altă parte, optica chiriaşilor e cu totul alta. Ei consideră ca sunt neîndreptăţiţi primind o locuinţă în stare nelocuibilă şi că reparaţiile necesare pentru o aduce la normal sunt parte din ceea ce legea trebuia să le acorde. Locuinţele primite sunt într-adevăr de multe ori într-o stare deplorabilă şi descurajează pe oricine are pretenţia unui trai decent. Reparaţiile urgente şi costisitoare ce se impun presupun eforturi mari pentru chiriaşi, mai ales ca există şi multe familii de pensionari printre ei.  Un astfel de caz nefericit este cel al familie Iacob. Legea112 i-a silit în 2006 să cedeze casa de pe strada Faurului şi să solicite ajutor din partea Primariei. „Ne-a dat afară ca pe animale, nu ne-a întrebat nimeni dacă vrem să cumpărăm sau nu”, se plânge familia Iacob. În urma cererii, au primit o locuinţă în fostul cămin CFR. Aici însă, baia comună şi condiţiile precare i-au determinat să ceară o altă variantă. Primaria le-a oferit varianta unei case pe strada Rennes, în schimbul unei chirii de 100 lei pe lună. Au primit-o si s-au trezit puşi în faţa următoarelor probleme: mucegai şi egrasie pe toţi pereţii, un acoperiş în paragină, o gaură în tavan prin care ploua în mijlocul casei şi inundaţii la fiecare ploaie. Mai mult, utilităţile principale nu erau racordate. Fiind ambii pensionari şi cu probleme de sănătate, le-a fost extrem de dificil sa aducă locuinţa la un nivel acceptabil. Asta a însemnat credite în bănci şi ajutoare din partea fiicei lor din Germania. Au cerut în nenumărate rânduri ajutor din partea Primariei. Toare memoriile, plângerile şi audiţiile pe care le-a făcut nu i-au adus nici un sprijin material. „Asta-i ţara în care trăim şi oraşul în care stăm” a primit răspuns domnul Iacob. Un an mai târziu a primit totuşi o a treia (şi ultima, i-au promis autorităţile) variantă, şi anume un apartament într-un cartier ANL din cartierul Ştrand, dar care nu era racordat la utilităţi şi care la fel trebuia renovat. Familia Iacob a preferat să rămână totuşi la locuinţa de la casă. Aici au investit aproape 100.000 de lei. Pe baza investiţiei făcute în casă şi după mai multe procese a reuşit să obţină o decizie judecătorească irevocabilă care l-a facut proprietar pe casă, din 2008. Datoriile cu care a rămas trec însă de limita capacităţii lor de acoperire şi în prezent se confruntă cu mari probleme financiare. Responsabilă de aceste probleme e doar Primăria, consideră dânşii, care nu a alocat din fondurile specifice si pentru lucrările de reparaţie. Poziţia autorităţilor este însă fermă „Faptul că au primit deja o locuinţă, având în vedere ca alte 86 de cereri aşteaptă să fie soluţionate, e deja o realizare. Astea au fost condiţiile pe care prin acceptarea casei şi le-au asumat. Au primit un deget iar acum vor toată mâna..”.
S-a împrumutat ca să repare casa statului

La fel, o problemă spinoasă e şi cea a domnului Palade. Acesta, în urma unor evenimente similare a primit o lucuinţă pe strada Bieltz. Nu e racordată nici în prezent la apă iar starea pereţilor necesita intervenţii urgente. Domnul Palade a ales însă să nu investească mult şi să aştepte ajutor din partea Primăriei. Alegerea lui e însă fondată şi pe teama că valoarea imobilului va creşte şi va  avea dificultăţi în momentul achiziţiei lui.
O altă problemă la care a carei soluţionare sunt provocate autorităţile este aceea că locuinţele sociale din fondul vechi de multe ori nu asigură suprafeţele locuibile prevăzute de legislaţia actuală.
Din motivele prezentate mai sus, în anul 2010 din 18 locuinţe repartizate pentru persoane evacute sau în curs de evacuare, 18 au şi fost respinse de cetăţeni. Ca şi motive au fost invocate insuficienţa suprfeţelor locuibile, etajul blocului sau starea locuinţei. În anul 2011 până în prezent au beneficiat 16 persoane sau familii de repartizarea unei locuinţe. Primăria mai are în evidenţă 87 de dosare actualizate de solicitanţi, prsoane evacuate sau în curs de evacuare din 40 de imobile retrocedate în natură foştilor proprietari.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Paul Georgescu