Paradoxul agriculturii: recolte extraodinare - bani pentru intermediari

 

Reporter: Bogată toamna în judeţul Sibiu? În toată ţara lumea se laudă cu producţii extraordinare...

Gheorghe Budrala: Foarte bogată! Să ştiţi că au fost producţii foarte bune. 2011 este un an de excepţie, a fost un an de excepţie pentru grâu, pentru porumb, pentru cartofi, pentru fructe, anul acesta a fost favorabil pentru toate. Acum toată lumea se plânge de secetă, bine, este şi secetă acum în ultima vreme, dar per total anul a fost unul foarte bun şi în judeţul Sibiu.

 

Rep.: Începe greu înseamnă noul an în agricultură.

G. B.: Este prea devreme deocamdată pentru a ne putea pronunţa. Anul trecut, la ora aceasta, avema însămânţat peste 350 de hectare cu rapiţă şi acum avem deja 800 de hectare. Problema este la grâu, unde ne-am oprit un pic, este pământul tare şi nu mai pot să-l lucreze nici cu tractoarele. Poate doar cu tractoarele mari, puternice. Dar iarăşi, este prea devreme pentru a trage concluzii, oricând putem avea precipitaţii şi recuperăm. Din acest punct de vedere eu nu sunt deloc disperat. Anul trecut a început la fel de rău şi vedeţi că treaba s-a schimbat pe parcurs.

 

Rep.: Producţiile acestea mari, la cartofi, grâu şi ce aţi mai enumerat, se resimt şi în buzunarul oamenilor de rând, scad preţurile?

G. B.: Nu, nu se resimt.

 

Rep.: De ce?

G. B.: Pentru că oamenii încă n-au învăţat să lucreze în comun. Încă n-au învăţat! Banii cei mulţi îi ia intermediarii, în buzunarele lor ajung. 

 

Rep.: Trist!

G. B.: Foarte, foarte trist! În mod normal, şi în toţi anii nu numai în anii foarte buni, banii ar trebui să ajungă toţi la producători pentru că ei duc greul, ei muncesc, ei reiau ciclul, ei fac să funcţioneze agricultura. Ceilalţi sunt căpuşe!

 

Rep.: Deci pentru agricultorul sibian este un an obişnuit, nu prea se simte la bani că a avut producţii deosebite.

G. B.: Banii cam tot aceiaşi îi ia.

 

Rep.: Iar noi, consumatorii, luăm cartofii sau pâinea din magazin la aceleaşi preţuri.

G. B.: Da, la aceleaşi preţuri mari. Diferenţa de bani din producţie ajunge la cei care mută grâul producător la consumator.

 

Rep.: Lucru fain!

G. B.: Da, asta este realitatea! Aşa este făcut sistemul! Dacă oamenii ar fi uniţi, adunaţi în asociaţii şi grupuri de producători, atunci ei ar vinde direct şi lucrurile s-ar schimba.

 

Rep.: Şi atunci de ce nu îi ajutaţi, de ce nu faceţi ceva!? Nu să le spuneţi să se asocieze, am tot auzit asta, efectiv să se facă ceva, faceţi-le dumneavoastră de la DADR asociaţia, arătaţi-le cum să facă...

G. B.: E puţin absurd ce spuneţi dumneavoastră, nu le putem face noi asociaţia, dar să ştiţi că am tot făcut şi facem în continuare. Noi am început din ianuarie să le arătăm cât de important este să-şi constituie o asociaţie de producători, de produse tradiţionale. Şi acum avem 106 oameni, producători care deja şi-au făcut o asociaţie care începe să funcţioneze efectiv, există 18 ediţii de târguri de produse tradiţionale şi oamenii sunt mulţumiţi. Cei care iau parte nu mai sunt intermediari, sunt producători direcţi, vin cu produse direct pe piaţă şi sunt mulţumiţi. Acesta a fost un pas. Am mai făcut târgurile pentru licitaţii de animale, care la început au fost mai timide dar care acum iată că au efect, pe Valea Hârtibaciului deja se adună singuri în grupuri. Acum suntem în lucru să face un grup de producători pentru creşterea ecologică a ovinelor, ceea ce este foarte important şi avem 14.000 de oi. Este vorba despre o asociaţie care funcţionează la Vurpăr, foarte bine funcţionează, apoi este un alt grup de producători la Loamneş, şi ambele s-au dovedit până acum a fi funcţionale. Faptul că am ajutat la crearea acestor grupuri de producători, prin autorizaţii şi atestate, ne bucură. Există două astfel de locuri în judeţul Sibiu care funcţionează independent, sunt pe picioarele lor. Asta înseamnă că au un avantaj şi producătorii dar şi clienţii se bucură de siguranţa calităţii produselor. Iar calitatea credeţi-mă că este indiscutabil mai bună!