Cu o săptămână până la sfârșitul campaniei electorale pentru alegerile locale, candidatul USL la președinția Consiliului Județean, Ioan Cindrea, vorbește despre ce este acum Consiliul Județean Sibiu și despre ce ar putea fi. Infrastructură, proiecte europene, sănătate, locuri de muncă, sunt prioritățile considerate de Cindrea esențiale. Politic, își dorește o colaborare cu primarul Sibiului și cu echipa de consilieri dispusă să-i susțină proiectele.
Reporter: Felicitări, tocmai ați câștigat alegerile pentru Consiliul Județean! Mâine, să spunem, vă începeți mandatul. Ce faceți în prima zi?
Ioan Cindrea: Nu m-aș bucura. La această întrebare aș prefera să răspund a doua zi după ce știm rezultatul alegerilor. A te bucura înainte sau a te pune în postura de președinte, când nu ești președinte, este hazardat. Cel care hotărește este electoratul, sunt cetățenii județului Sibiu.
Rep.: Totuși ce faceți în prima săptămână, în care ipotetic, în care veți câștiga alegerile?
I. C.: Ipotetic vorbind, te organizezi, îți faci bilanțul problemelor, le ierarhizezi pe principalele domenii de activitate al Consiliului Județean și după ce le ierarhizezi, programezi resursele financiare. Categoric va fi nevoie de o rectificare de buget pe prioritățile pe care trebuie să fie asigurate și finanțate.
Rep.: Ce nu s-a făcut în ultmii opt ani în județul Sibiu?
I. C.: N-aș vorbi ce nu s-a făcut, aș vorbi despre ce aș face dacă aș fi președinte de consiliu județean și asta am spus-o în toate aceste zile de câd a început campania. Primul lucru, prioritizarea investițiilor în infrastructură, extrem de impotante pentru a asigura căi de comunicații și telecomunicații pentru pasul următor: dezvoltarea vieții economice a județului. Investițiile în infrastructură trebuie să servească viitoarei dezvăltări economice a județului și asigurării unor condiții mai bune cetățenilor din județ. Mă refer la drumuri, apă, canal, stații de epurare și în pasul următor, dezvoltarea pe lângă fiecare localitate importantă a zece noi parcuri industriale, care să ofere condiți extrem de favorabile investitorilor, astfel încât ei să vină să investească în județul Sibiu și la Sibiu și la Mediaș, dar și în Dumbrăveni, și în Săliște, și în Miercurea, și în Agnita, și în Avrig și în Ocna Sibiului. Dacă reușim acest lucru, bătălia pentru tot ce urmează în următorii ani este câștigată. Asta înseamnă dezvoltare, bani mai mulți la bugetul județului și la bugeul localităților și ce este cel mai important, locuri de muncă. Locuri de muncă pentru cetățenii din județ, în toate zonele județului. A administra un județ, înseamnă responsabilitate pentru toți cetățenii județului, pentru că toți plătesc impozite și taxe și toți doresc să trăiască cu adevărat mai bine.
Rep.: Cu cine ați prefera să faceți o majoritate în Consiliul Județean Sibiu, în cazul în care USL nu va avea aceasă majoritate. CU PDL sau cu FDGR?
I. C.: E prematur să discutăm acest lucru. Categoric cu cei care vor sprijini aceste proiecte și împreună vom implementa ceea ce am spus.
Rep.: Cât de mult v-a împiedicat în campanie faptul că FDGR și liderul formațiunii, Klaus Johannis, sunt într-o relație foarte bună cu liderii USL de la nivel central?
I. C.: Deloc. Eu nu-mi propun să lupt împotriva lui Klaus Johannis. El este primarul Sibiului, toate sondajele ne demonstrează că va fi viitorul primar, bătălia mea este pentru consiliul județean, unde cred că pot reprezenta interesele cetățenilor din Sibiu și dacă voi câștiga și domnul Johannis va câștiga primăria, vom face un parteneriat extrem de bun pentru a dezvolta Sibiul și județul Sibiu. Împreună vom putea colabora și vom colabora foarte bine.
Rep.: Și totuși, vă faceți o campanie în care nu spuneți ce a făcut rău Bottesch.
I. C.: Dar nu cred că asta interesează. Oamenii știu ce s-a făcut și ce nu s-a făcut. Știu și problemele de la aeroport, și faptul avem doar 47% din drumurile județene asfaltate, că sunt datorii la spitalul județean și oamenii merg de acasă cu feșe și seringi și așa mai departe. Sunt lucruri care trebuie rezolvate și care trebuie tratate ca priorități. Consiliul Județean Siiu poate să devină un factor al dezvoltării economice prin dezvoltarea unor proiecte economice și sociale extrem de importante, prin promovarea produselor din județ și așa mai departe.
Rep.: Ce părere aveți de noul sediu al CJ, construit în curtea de pe str. General Magheru?
Numai o dată am fost, nu am văzut-o terminată. Am fost când era în execuție. Eu cred, fără să jignesc pe nimeni, prea elegant. Într-o sărăcie, într-o perioadă de crizănu-ți faci sediu. E ca și cum acasă nu am bani pentru sănătatea bunicilor, sănătatea copiilor și eu îmi modernizez casa. Cred că prioritatea era spitalul și stingerea datoriilor, prioritatea trebuia să fie locuri de muncă și stimularea activității economice, prioritate trebuiau să fie drumurile care aduc dezvoltare și care aduc bani, și pe urmă venea rândul sediului. Din păcate, muli conducători de intituții după ce ajung acolo, prioritatea lor este confortul biroului lor. Și vedem asta și la Direcția Finanțelor, sediu de peste nouă milioane de euro. Și în spitale, oamenii nu au sală de mese civilizată, nu au toaletă civilizată nu au aer ondiționat, nu sunt sisteme de încălzire bune, dar birourile și la Casa de Sănătate și în alte părți sunt ultra-dotate.
Rep.: Municipiul Brăila, de exemplu, a luat tot atâția bani din proiecte cu fonduri europene cât a luat Consiliul Județean Sibiu. Ce se poate face concret pentru a schimba această situație?
I. C.: Categoric orice leu din bugetul CJ trebuie multiplicat cu bani europeni. Nu se vor investi bani decât în completare cu finanțări europene sau finanțări naționale. Când vorbim de drumuri, apă, canal, spitale și alte obiective extrem de importante cum sunt școlile, centrele medico-sociale în comune. Există bani europeni, bani structurali ai Uniunii Europene destinați României care au fost consumați doar în proporție de 8% și acești bani pot fi folosiți pentru a transforma județele, pentru a transforma mediul rural și orașele mici și mijlocii. Cred că la fiecare leu poate aduce încă nouă lei de la Uniunea Europeană, cam aceasta este proporția de finanțare. Dacă ne propunem să cheltuim tot 10 lei din banii CJ, nu ne vor ajunge. Dacă la fiecare leu adaugăm încă nouă lei și cheltuim 10 lei în județ, vom putea dezvolta accelerat infrastructura și tot ce înseamnă economic și social în județul Sibiu.
Rep.: Ce vă propuneţi ca preşedinte al CJ pentru modernizarea şi dotarea unităţilor spitaliceşti?
I. C.: Referitor la Spitalul Clinic Județean, este grav că s-a ajuns la o datorie de aproape 300 milioane de lei. S-a dublat de la preluare și până acum, ceea ce demonstrează un management defectuos la nivelul spitalului, cel puțin la nivel financiar. Într-o situație delicată sunt medicii, asistentele medicale și pacienții. Când te duci în spital, nu sunt bani și atunci pacientul este nevoit să-și aducă de acasă aproape orice, de la medicamente, până la materiale sanitare. Acest lucru trebuie urgent rezolvat și există soluții. Soluția cea mai la îndemână la nivelul conducerii CJ este să achite tot ce înseamnă cheltuieli de întreținere-funcționare a spitalului, din banii CJ, printr-o realocare a banilor. Există acești bani, există un fond de rezervă, nu trebuie să stea ca fond de rezervă, pentru anul următor sau pentru cheltuielile neprevăzute, pentru că sănătatea este prioritate zero. Și atunci trebuiesc toate cheluielie plătite de CJ, mă refer a gaz, curent, apă și așa mai departe, iar banii care vin din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate să meargă numai pentru actul medical, pentru asistență medicală și tratament. Cred că aceasta este soluția, echilibrarea financiară a spitalului. Se practică în alte județe și e de neînțeles de ce nu s-a practicat în județul Sbiu, deși noi am propus-o în ultimii doi ani constant. O a doua soluție este modernizarea secțiilor cu bani europeni. A treia, asigurarea unor condiții civilizate la nivelul comunelor importante, prin înființare unor centre socio-medicale. Adică o clădire să fie modernizată pe un proiect al CJ, în parteneriat cu primăriile și cu bani europeni, să ai amenajat cabinet medical, farmacie, cabinet stomatologic, cabinet pentru medicul veternar și un cabinet pentru medicină veterinară. În aceeași clădire.
Rep.: V-a ajutat în această campanie electorală faptul că sunteți în politică de mulți ani, sau v-a dăunat?
I. C.: În primul rând, mă ajută pentru că am căpătat experiență. Diversele funcții pe care le-am ocupat la Direcția Muncii, subprefect, prefect, secretar de stat îmi dau o altă viziune. Apoi, am învățat din experiența pozitivă a colegilor mei din USL, din alte localități. Cum au rezolvat ei problemele de drumuri, cum au rezolvat problemele de apă, de canal, de sănătate, de școală, de cămine culturale, toate acestea mi-au dat forță în mesajul pe care îl transmit pe strategia de dezvoltare economico-socială a județului și bineînțeles, toate acestea dublate cu niște specialiști de marcă, cei pe care-i avem pe liste, la consiliul județean. Sunt profesori universitari, specialiști în medicină, economie, inginerie, agricultură și așa mai departe. Faptul că fac politică de câțiva ani la nivelul județului și faptul că am fost implicat în campanii electorale ca și candidat sau coordonator de campanii, mă ajută, pentru că mă fac cunoscut. Chiar am un sentiment plăcut când mă deplasez în județ și-l cunosc pe aproape fiecare cetățean al județului. Îl cunosc la nivel de sat, la nivel de oraș, la nivel de stradă, pentru că eu am făcut campanie pe aproape fiecare uliță din județ. Și poate fi un avantaj important.
Rep.: Cât de importantă este familia într-o campanie electorală?
I. C.: Foarte importantă. Familia te poate sprijini mai ales în momentele în care te întorci obosit seara, acasă, din campanie. Atunci simți că familia te susține, familia îți spune că are sens toată această bătălie, că această luptă electorală este vitală. Îmi încarc bateriile în momentul în care sunt acasă, seara târziu, până dimineața devreme, când plec din nou. Discuția cu soția cu copii, cu fetele mele, cu mama, nu pot decât să-mi încarce bateriile. Îmi dau seama că de fapt nu vreau altceva decât să demonstrez prin experiența pe care o am, cu echipa pe care o am, cu ideile pe care le am, cu soluțiile pe care le avem pregătite o administrare, o guvernare locală, județeană mai bună.
Rep.: V-ați dori pentru copiii dvs. o carieră politică?
I. C.: Nu m-am gândit la acest lucru, dar oricum, copiii mei mi-au spus că ajunge un politican în familie, iar fetele mele nu au îmbrățișat această carieră, fetele mele sunt economiste, una în pregătire, una cu studiile terminate, lucrează acum la o bancă.
Rep.: Sunt membre de partid?
I. C.: Sunt membre de partid, dar nu sunt active în politică, pentru că nu cred că putem fi ca în Coreea de Nord, unde îți lași moștenire funcțiile în partid. Ele îmi spun că ajunge că sunt eu acolo, dar asta nu înseamnă că nu mă susțin.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Uniunii Europene , Ioan Cindrea , Consiliul Judetean Sibiu , Ocna Sibiului , Consiliului Județean , Spitalul Clinic Judeţean , Klaus Johannis , Direcția Finanțelor , Uniunea Europeană Guvernului P , Consiliul Județean , Consiliul Județean Siiu , Direcția Muncii , Municipiul Brăila , General Magheru
Vizualizari: 379
Ultimele comentarii
Acum 3 ore
La noi la sat, mere si-asa ... da-i in ma-sa de pietoni
Acum 3 ore
AndreiM
Acum 3 ore
Emil
Acum 3 ore
Stefan
Acum 3 ore
DB