Sistem de fortificatii unic in Europa, descoperit de arheologi pe traseul viitoarei autostrazi Sibiu – Nadlac

Sabin Luca, directorului Muzeului Naţional Brukenthal, instituţia care s-a ocupat de coordonarea lucrărilor de cercetare arheologică de pe autostrada Sibiu-Orăştie, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că arheologii sibieni au descoperit la Turdaş o aşezarea neolitică unică în Europa, datorită sistemului complex de fortificaţii.

„Am participat la acest mare proiect, o cercetare arheologică imensă, peste orice standard în Europa, pe o suprafaţă de 11 ha, iar din punct de vedere al arhitecturii s-au depistat nu mai puţin de şase orizonturi diferite datate în neoliticul timpuriu, eneoliticul timpuriu şi dezvoltat, perioada dacică şi cea medievală. Suprafaţa afectată de autostradă de săpăturile noastre, a lăsat mari porţiuni, care pot fi cercetate pentru a fi verificate concluziile trase de noi. Suntem primul oraş din Transilvania, ca să nu zic cel puţin din Europa de Est, care a descoperit un sistem unic de fortificaţii, cu 11 palisade, cu două porţi de intrare, din lemn, în sistemul de fortificaţii”, a declarat Sabin Luca.

Directorul a mai spus că palisadele descoperite – garduri sau structuri de lemn folosite în trecut ca sisteme de apărarea, şi turnurile care înconjurau nucleul aşezării, cuprind o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare.

Mii de vase de ceramică, sacrificaţi şi statuete pe tron găsite la Turdaş

Acesta nu este prima cercetare de la Turdaş, locul fiind cercetat încă din 1850, când însă nu s-au găsit obicete pentru că săpăturile din anii precedenţi au fost de „de mult mai mică anvergură decât acestea”, potrivit directorului Muzeului Brukenthal.

„Aceste sistem de fortificaţii de la Turdaş în mod cert era bănuit, aici făcându-se primele cerecetări arheologice în 1850. Situl aceasta are şase orizonturi de arhitectură suprapuse: locuinţe, gropi de fundaţie, fortificaţii. În interior, la distanţe de 200 de metri este pus câte un sacrificat, noi am găsit vreo cinci sacrificaţi. Ceea ce este curios, este faptul că niciunul nu este îngropat în aceeaşi poziţie, lucru care ne arată că au fost sacrificaţi în timpul unor ritualuri diferite”, povesteşte Sabin Luca. C

ercetările au adus la suprafaţă vase de ceramică ornamentale, statuete pe tron, dar şi obiecte de cupru, acestea din urmă permiţând cercetătorilor să „dovedească existenţa metalurgiei cuprului, prin găsirea unor vase de cupru, dar şi a unor bulgări mari de cupru”.

Aşezarea de la Turda - centru regional de distribuţie a ceramicii

Săpăturile de pe şantierul arheologic situat pe traseul viitoarei autostrăzi Sibiu – Nădlac, au mai scos la iveală un număr impresionant de cuptoare pentru prelucrarea vaselor de ceramică. Peste 50 de astfel de construcţii au putut fi dezgropate, dovedind faptul că în aşezarea de la Turdaş se realizau obiecte de ceramică, distribuite apoi în alte teritorii.

„Am descoperit aici foarte multă marfă ornamnetală tipică Turdaşului, adică vase cu ornamente de tip patrulater. Cercetătorii se întrebau, înainte, de ce atâtea obiecte, statui pe tron, obiecte antropomorfe, vase cu forme antropomorfe, şi nu-şi puteau răspunde, pentru că săpăturile anterioare erau de mică anvergură. Dar acum, că am reuşit să facem noi aceste săpături arheologice, putem răspunde la întrebare. Aici a fost singura aşezare cu 11 palisade din Europa şi un mare centru regional al acestui loc. Am descoperit 50-60 de cuptoare pentru ars obiecte de mici dimensiuni şi singura concluzie pe care o putem trage este că aici se făcea plastica de statuete pentru o ţară întreagă”, spune directorul Muzeului Brukenthal.

Aşezarea, datată în anul 4.000 î.Hr., „mai veche decât piramidele”, potrivit lui Sabin Luca, a scos la iveală o masă atât de bogată de obiecte, încât potrivit specialiştilor, până acum a fost cercetat un eşantion ceramic de 2% şi în jur de 4% din totalitatea oaselor decoperite.

„Descoperile din ultimul an şi jumătate de la Turdaş au creat practic un nou muzeu în cadrul Muzeului Brukenthal. Mii de piese, de la piatră la os, de la ceramică la metal, apoi mii de oase, toate, le vor lua ani de zile colegilor până le vor cataloga. Au muncit şi câte 150 de oameni pe zi pe şantierul arheologic, sub îndrumarea a 12 arheologi şi asta am reuşi să facem”, a mai spus Sabin Luca.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Dorina Nitu

Social
Telefon:
0742 381 305