Tainele Bisericii Evanghelice din Piata Huet

Cu o valoare de inventar simbolică, Biserica Evanghelică din Piața Huet ascunde comori inestimabile. Nu neapărat lucruri ce ar putea fi evaluate pe piața antichităților, ci obiecte care vorbesc despre Sibiu și despre istoria acestuia. Puțin sibieni știu că acte secrete ale orașului sunt încă ”ascunse” în podul Bisericii, că tunurile turcești capturate de către sibieni în 1437 au fost transformate într-o cristelniță ce poate fi văzută și acum și că aici există cea mai mare colecție de lespezi funerare din țară.

Despre lucrările de artă care se află în biserică pot fi amintite pictura murală cu tema ”Răstignirea”, aflată pe peretele nordic al corului, realizată în 1445 de către pictorul Johannes von Rozenaw, amvonul, realizat probabil de meșterul Andreas Lapida, montat la sfârșitul secolului al XV-lea, altarul poliptic, construit între anii 1480 – 1545 fiind decorat cu picturi inspirate din seria de xilogravuri ale lui Dürer, intitulate Patimile lui Iisus și multe altele.

Chiar dacă o serie de vase de cult din argint aurit sunt opere ale unor vestiți meșteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte multe piese de mare valoare pot fi admirate în Biserică. În cor, în axul bisericii se află una din cele mai frumoase cristelnițe de bronz existente în țara noastră. Cristelnița din bronz a fost realizată de meșterul Leonhardus în anul 1438. Are forma unui potir cu talpă, picior, nod și bazin, fiind decorat cu o serie de inscripții gotice. De asemenea, pe suprafața sa sunt realizate 229 de plachete în relief, multe dintre acestea fiind reprezentări figurative de influență bizantină. Despre cristelniță se spune că a fost turnată din bronzul tunurilor capturate de sibieni în 1437.

Începând cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit și ca loc de înmormântare pentru primari, comiți sau alte personalități sibiene. În anul 1796 se interzic înhumările în Biserică, dar cu toate acestea se va mai face o excepție în anul 1803, când trupul neînsuflețit al baronului Samuel von Brukenthal va fi depus în cripta amenajată lângă amvon. Pietrele funerare care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii în anul 1853 și încastrate în zidurile ferulei, obținându-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unică în România.

De asemenea, un alt punct de atracție culturală și turistică este reprezentat de documentele secrete așezate în turnul bisericii, închise în niște sfere. Aceste acte secrete ar putea conține date despre orașul Sibiu, din anul în care s-a pus piatra de temelie a lăcașului de cult. Puțin cunoscut este și faptul că turnul Bisericii ascundea în urmă cu mai bine de un secol clopotul Johannis. În anul 1874, în turnul Bisericii parohiale evanghelice a fost ridicat clopotul Johannis, care cântărea 26 de chintale (2,6 tone). În 1891, clopotul mare din secolul al XIV-lea, fisurat, a fost topit, turnat din nou și repus în turn.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Dan Onescu