"Volumul de activitate mediu al unui magistrat s-a apropiat de cifra de 900 de dosare"

Carmen Elena Georgică a devenit, începând cu luna decembrie a anului trecut, noul președinte al Tribunalului Sibiu. Care sunt principalele ei proiecte la conducerea instanței sibiene, aflați în rândurile următoare.

 

Reporter: Cum vi se pare că a decurs concursul pentru conducerea Tribunalului Sibiu?

 

Carmen Elena Georgică: Examenul pentru funcţiile de conducere ale instanţelor este un examen deosebit de dificil şi presupune verificarea aptitudinilor candidaţilor din mai multe puncte de vedere. Sunt avute în vedere aptitudini în legătură cu capacitatea de a lua decizii, rezistenţa la stres, stabilitatea emoţională, aptitudini manageriale, cunoaşterea modului în care funcţionează sistemul judiciar. Oricare dintre cei trei candidaţi la funcţia de preşedinte al Tribunalului Sibiu avea toate calităţile necesare pentru a îndeplini atribuţiile pe care aceasta le presupune.

 

Rep.: Cum aţi caracteriza situaţia Tribunalului Sibiu la momentul intrării în vigoare a mandatului dumneavoastră?

 

C. E. G.: În prezent instanţa se confruntă cu o creştere exponenţială a numărului cauzelor aflate pe rol, în condiţiile schimbării fundamentale a legislaţiei. Mă refer la intrarea în vigoare a Noului Cod civil, la iminenta intrare în vigoare, la data de 1 februarie 2013, a Noului Cod de procedură civilă, iar în viitorul nu prea îndepărtat a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală.

 

Rep.: Care sunt principalele idei sau proiecte ale planului dumneavoastră managerial la conducerea tribunalului Sibiu?

 

C. E. G.: Ca orice conducător de instanţă , planul meu managerial cuprinde proiecte pe termen scurt, mediu şi lung. Sunt multe proiecte pe care le am în vedere, mă voi mărgini însă să le enunţ pe cele care reclamă urgenţă şi preocupare permanentă. Principala preocupare pentru viitorul apropiat este organizarea intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, la data de 1 februarie 2013. În procesele civile apare o instituţie procedurală nouă, pe care o putem denumi etapa scrisă a procesului  civil. Aceasta presupune regândirea organizării instanţei, în tot ce înseamnă activitatea desfăşurată în procesul civil, de la momentul înregistrării cererilor, până la evidenţierea lor în sistemul informatic. Atingerea unei încărcături de muncă echilibrate pentru fiecare judecător este un deziderat a cărui rezolvare o voi urmării permanent, împreună cu colegiul de conducere al instanţei. Crearea unui mediu normal şi plăcut pentru colegi, îmbunătăţirea comunicării interne,  sunt în opinia mea cerinţe minime pentru o activitate eficientă. Menţinerea standardului înalt de integritate a personalului instanţelor sibiene este un deziderat pe care mi-l propun. Trebuie subliniat faptul că, în istoria instanţelor ce deservesc cetăţenii judeţului Sibiu nici un coleg nu a fost vreodată sancţionat. A existat o preocupare permanentă pentru respectarea standardelor de conduită profesională şi deontologică a nivelului instanţelor, standard pe care ne propunem să-l menţinem. Pe aceste temeiuri urmăresc eficientizarea actului de justiţie, prin scăderea timpului de soluţionare a cauzelor şi furnizarea cetăţenilor judeţului Sibiu a unui act juridic de calitate. Trebuie să subliniez aici că Tribunalul Sibiu este o instanţă matură, recunoscută pe plan naţional ca una dintre cele mai bune din ţară. Vechimea medie efectivă în magistratură a judecătorilor depăşeşte 19 ani. Preşedintele rămâne, în opinia mea, înainte de toate, un coleg care poate reuşi în demersul său doar dacă toţi ceilalţi colegi se implică împreună cu el în dinamica instanței, astfel încât să formeze o echipă unită şi coerentă.

 

Rep.: Care sunt, în acest moment, principalele probleme curente cu care se confruntă instituţia pe care o conduceţi?

 

C. E. G.: Creşterea exponenţială a numărului de cauze caracteristice crizei economice pe care Romania o traversează, litigii de natura contenciosului administrativ, a insolvenţei, cauze privind asigurări sociale, litigii de muncă etc. Ca urmare a intrării Palatului de Justiţie într-un amplu proces de renovare, activitatea Tribunalului şi Judecătoriei Sibiu se desfăşoară într-un spaţiu închiriat care nu oferă cele mai bune condiţii desfăşurării activităţii. Nu mai puţin de nouă judecători ai instanţei îndeplinesc condiţiile de pensionare. Pensionarea acestora ar putea aduce Tribunalul Sibiu într-o situaţie extrem de dificilă. În condiţiile în care numărul de cauze aflate pe rolul Tribunalului Sibiu a depăşit în anul 2012 cifra de 22.000 de dosare, posibilitatea  plecării celor nouă judecători, este un fenomen pe care conducerea instanţei nu-l poate ignora. 

 

Rep.: Cum decurg lucrările la sediul vechi al Tribunalului Sibiu şi pe când estimaţi că activitatea s-ar putea relua în sediul de pe Bulevardul Victoriei?

 

C. E. G.: Tribunalul Sibiu este doar beneficiarul lucrărilor. Ministerul Justiţiei este parte în contract, iar dirigenţia de şantier este asigurată de o firmă engleză. Sper ca activitatea să poată fi reluată la termenul prevăzut în contract pentru finalizarea lucrărilor, respectiv mai 2014.

 

Rep.: Care este situaţia privind grila de posturi în tribunal şi cum aţi caracteriza volumul de muncă al judecătorilor şi grefierilor?

 

C. E. G.: Tribunalul Sibiu are în prezent un număr de 30 de judecători şi 33 grefieri de şedinţă. În perioada anterioară a existat o preocupare permanentă pentru ocuparea posturilor la Tribunalul Sibiu. Deoarece până în prezent tribunalele au fost instanţe de control judiciar soluţionând dosare atât în fond, dar şi în apel şi recurs, în complete colegiale de 2 respectiv 3 judecători, volumul de activitate mediu al unui magistrat s-a apropiat de cifra de 900 de dosare. În aceeaşi manieră volumul de activitate a fost resimţit şi de grefieri.

 

Rep.: Cum decurge relaţia cu avocaţii şi conducerea Baroului Sibiu? Dar cea cu procurorii?

 

C. E. G.: Relaţiile Tribunalului cu Baroul Sibiu şi parchete sunt relaţii instituţionale. Preşedintele instanţei asigură în condiţiile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, colaborarea cu parchetele de pe lângă acestea, organizaţiile profesionale alea avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti, experţilor, interpreţilor, a altor instituţii şi organizaţii. Îmi propun ca, în numele Tribunalului Sibiu, să fiu pentru aceştia un partener pentru dezbaterea oricăror măsuri menite să asigure fluidizarea actului de justiţie.