Vineri,
09.12.2022
Ceata
Acum
1°C

Sondaj: cinci la suta dintre romani cred ca de Pasti se sarbatoreste Nasterea Domnului

Un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie(IRES), realizat în perioada 24-25 aprilie, arată că cinci la sută dintre români confundă sărbătoarea Învierii Mântuitorului cu Nașterea lui Iisus Hristos. De asemenea, sondajul relevă și câți dintre români vor merge la biserică în cea mai importantă zi a creștinismului. Reamintim că slujba de Înviere are loc, în acest an, în noaptea de 4/5 mai.

Potrivit sondajului IRES, majoritatea românilor știu că de Paști este prăznuită Învirerea lui Iisus Hristos, însă cinci la sută dintre conaționali consideră că această sărbătoare este legată de Nașterea Mântuitorului.  Totuși, concluzia rezultată din studiul realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES în aprilie 2013, este că românii rămân tradiţionalişti în ceea ce privește obiceiurile de Paști.

 

85 la sută merg la Slujba de Înviere. 39 la sută nu se spovedesc

O treime dintre români spun că în zona în care locuiesc există obiceiuri tradiţionale de Paşti. 85 la sută  dintre respondenţi spun că obişnuiesc să participe la slujba de Înviere, iar peste trei sferturi dintre cei intervievaţi(78%) vor merge, la acestă slujbă, și în noaptea de 4/5 mai. La slujba din ziua de Paști obişnuiesc să meargă  doar 59 la sută dintre români.

Unul din cinci respondenţi s-a spovedit deja, alţi 40 la sută urmează să o facă, iar 39 la sută recunosc că nu practică acest obicei.

 

9 la sută țin tot postul. 29 la sută, deloc

Doar 9 la sută dintre compatrioții noștri declară că țin tot Postul Paștilor, cunoscut ca fiind cel mai lung de peste an. 45 la sută recunosc că obişnuiesc să postească doar în zilele de miercuri şi vineri,  iar 14 la sută  vor să postească în Vinerea Mare.

29 la sută dintre respondenți spun că nu obişnuiesc să ţină post - procent în uşoară creştere faţă de anii precedenţi. 7 la sută spun că au ţinut şi „post negru” în această perioadă, în timp ce 15 la sută dintre aceştia susţin că au postit în acest fel peste 5 zile.

Printre opțiunile celor care țin post se numără  preparatele de post gătite în casă, fructele, legumele crude şi salatele. Semipreparatele şi preparatele de post gătite din comerţ sunt printre ultimele preferate în meniul de post.

 

De Paști, acasă

Un sfert dintre români au concediu de Paşti în acest an şi doar 6 la sută spun că vor pleca într-o excursie, 73 la sută vor rămâne acasă. Chiar dacă vor rămâne în apropierea locuinței, 16 la sută dintre români vor merge şi în vizite. Dintre cei care nu stau acasă în zilele de Paști, jumătate merg în vizite la prieteni sau rude, 19 la sută merg la o pensiune sau un hotel din ţară, 10 la sută merg în vizită la rude sau prieteni din străinătate, iar 6 la sută îşi vor petrece sărbătorile la un hotel sau o pensiune din străinătate. Peste 60 la sută dintre cei chestionaţi de IRES vor primi musafiri în zilele de Paşti.

 

Pască, miel…

În ceea ce privește preparatele tradiţionale de Paşti,  43 la sută dintre respondenţi spun că în familia lor se face de fiecare dată pască, iar 45 la sută consumă miel de Paşti. 42 la sută intenţionează să cumpere miel în acest an, iar peste 20 la sută dintre cei chestionaţi vor cheltui pentru mielul între 200 şi 249 de lei. Peste 300 de lei vor scoate din buzunar doar 14 la sută dintre români. De Paşti, cea mai consumată băutură este vinul de casă (48%), urmată, apoi, de bere (15%) sau ţuică (9%). 16 la sută dintre cei care au răspuns la chestionar au spus că în familia lor nu se consumă băuturi alcoolice, de Paști.

 

Românii vopsesc ouă. Mănâncă prăjituri de casă

95 la sută dintre participanţii la studiu vor vopsi și în acest an ouă. Pentru 52 la sută numărul acestora variază între 10 şi 30, iar 44 la sută dintre cei chestionați spun că vor vopsi peste 30. Culorile preferate pentru vopsirea ouălor sunt roşu (94%), galben (41%), albastru (38%), verde (36%) sau portocaliu (16%), iar în peste 70 la sută din cazuri vopseaua va fi procurată din comerț.

Prăjiturile făcute în casă conduc în topul preferinţelor, astfel că peste 67 la sută dintre cei intervievaţi spun că vor coace părjituri. Doar 18 la sută vor prefera să le cumpere din comerţ. În ceea ce privește cadourile pentru cei dragi, 50 la sută dintre respondenţi vor cumpăra din comerț, în timp ce 49 la sută nu vor face acest lucru. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) cred că în acest an cadourile vor fi mai modeste decât în anii precedenți.

 

Acte caritabile

Mai mult de o treime spun că obişnuiesc să doneze bani sau să ajute persoane nevoiaşe cu prilejul sărbătorilor, peste jumătate dintre ei spun că fac, uneori, acte caritabile de acest tip, iar 11 la sută spun că nu au niciodată acest obicei. 67 la sută  dintre participanţii la studiul IRES declară că, în 2013, vor face acte caritabile.

 

  • 65 la sută dintre respondenţi cred să Paştile ar trebui sărbătorite la aceeaşi dată atât de Biserica Ortodoxă, dar şi de cea Catolică.
  • Aproape 9 români din 10 se autoapreciază ca fiind religioşi, număr de altfel constant în ultimii 4 ani: 88% dintre respondenţi s-au autoapreciat drept religioşi în 2013, 89% în 2012, 90% în 2011 şi 86% în 2010.
  • Cercetarea a fost făcută de IRES, pe un eșantion multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional de 1.500 de indivizi de 18 ani și peste, cu o eroare maximă tolerată de aproximativ 2,6% în perioada 24-25 aprilie.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

6 comentarii

louis

Acum 9 ani

mai exact 96% dintre valceni:)
Raspunde

x

Acum 9 ani

90% cred ca pamantul e plat, aceeasi 90% se declara religiosi. Coincidenta?
Raspunde

Maica Anastasia

Acum 9 ani

Rangul bisericesc, mai presus de lege: Mitropolitul Ardealului a trecut peste regulament şi şi-a pus fiii „pe drumul cel bun” (DOCUMENTE) Intrând în structurile Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu cu mulţi ani în urmă, Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, a profitat de ocazie pentru a-i duce pe „drumul cel bun” pe doi dintre fiii săi. Ȋn calitate de coordonator sau chiar Decan al facultăţii, Mitropolitul Ardealului le-a acordat fiilor titlurile de doctor cu toate că procedura a însemnat încălcarea unor norme legale. Pe 25 noiembrie 2010, unul dintre cei cinci copii ai Mitropolitului, Dan Alexandru Streza, şi-a susţinut teza de doctorat la aceeaşi facultate la care tatăl său a fost numit decan doi ani mai devreme. Mai mult decât atât, din comisia care l-a evaluat pe tânărul Dan Alexandru a făcut parte, printre alţii, înşuşi I.P.S. Prof. univ. dr. Laurenţiu Streza, in calitate de conducător ştiinţific (anuntul AICI), prezenţă ce încalcă Regulamentul de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat în Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în două puncte critice. Paragraful (3) al Articolului 75 din Regulament interzice studentului-doctorand „să se afle în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv cu conducătorul său de doctorat, cu membri ai comisiei sale de îndrumare sau ai comisiei de doctorat numite în vederea susţinerii publice a tezei sale de doctorat.” ***www.ghimpele.ro/2013/04/rangul-bisericesc-mai-presus-de-lege-mitropolitul-ardealului-a-trecut-peste-regulament-si-si-a-pus-fiii-pe-drumul-cel-bun-documente/
Raspunde

samba

Acum 9 ani

Astia-s aia de cred si ca iohANUS se trage direct din baronul Brukenthal!
Raspunde

ovidiu

Acum 9 ani

Habotnici, incuiati, inculti, analfabeti dar crestini domne, si sunt foarte multi.
Raspunde

joseph

Acum 9 ani

5% intra in marja de eroare. <br><br>cati or fi aia care cred ca se sarbatoreste Oul Rosu, sau Friptura de Miel?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus