Viitorul sună eco, dacă e să-i credem pe studenţii Universităţii “Lucian Blaga”, care au imaginat un oraş cu totul şi cu totul din materiale reciclate. Panouri solare din doze de bere și suc, veioze din pahare de plastic folosite și mobilier din anvelope vechi, cam aşa arată construcţiile de mâine. Tinerii au creat proiectul unui oraş verde, în care nimic nu se aruncă, totul se refoloseşte. Oamenii viitorului au până şi haine din materiale reciclate.
Peste 40 de studenţi au lucrat la proiectul “Smart Village”, iar oraşul imaginat de ei are case izolate cu peturi, luminate cu veioze din pahare, mobilate cu anvelope folosite şi încălzite cu doze de suc. „Am construit o aerotermă ecologică. Principalele materiale folosite sunt dozele de suc. Dozele de suc sunt tăiate în ambele capete, sunt lipite cu silicon, să formeze coloane. Prin partea de jos, aerul este antrenat de un ventilator. Din partea de jos, trece prin dozele de aluminiu, care sunt vopsite în negru pentru a atrage mai bine razele solare. Aerul se încălzeşte, ajunge în partea de sus a aerotermei, de unde, prin tub, intră în încăperea pe care dorim să o încălzim. Am testat aparatul, iar de la 19 grade, a încălzit aerul până la 47 de grade”, ne asigură unul dintre participanţii la proiect, Eduard Stănei.
Oamenii din oraşul viitorului ar trebui să poarte, după părerea studenţilor sibieni, haine fabricate din deşeuri de material textil, resturi de la husele auto şi materiale rămase după fabricarea air-bag-urilor. Participanţii la eveniment au fost întâmpinaţi cu masă îmbelşugată, gătită în stil raw vegan.
„Năutul pe care îl pregătim este echivalentul proteinelor din carne. Dacă nu mănânci carne şi ai nevoie de proteine, atunci mănânci năut”, explică una dintre studentele adepte ale unui stil de viaţă eco, Vali Neamu. În proiect au fost implicaţi studenţi din mai multe facultăţi ale Universităţii Lucian Blaga din Sibiu. „Proiectul, iniţial, a fost realizat cu un buget propriu, în jur de 1.000 de lei a costat, pe care studenţii l-au suportat. Tinerii au fost foarte încântaţi de proiect şi, ştiţi cum se spune, orice idee genială este simplă, în esenţă”, spune coordonatorul proiectului, drd. ing. Radu Pascu.
Biciclete ce produc curent
(Traian Deleanu)
SMART Village este o machetă, deocamdată. Dar aceasta a fost construită pornind de un teren existent, prospectat înainte în ceea ce privește resursele de apă, de soare și vânt. Astfel, SMART Village ar urma să fie alimentat cu energie din turbine eoliene cu ax vertical, iar căldura să provină din pompe de căldură și din panouri solare. Acestea din urmă sunt o creație proprie a studenților: din doze de aluminiu, de suc.
În sit-ul turistic, deplasarea se va face doar cu biciclete sau mașini electrice. Bicicletele SMART sunt ”piezoelectrice”, adică în pedale au un cristal piezoelectric, a cărui principală proprietate este că produce curent atunci când asupra lui se acționează mecanic. Energie electrică produsă astfel din pedală va fi stocată într-un acumulator, de unde poate fi folosită la încărcarea telefonului, a mp3-playerului sau pentru far.
Haine din airbag-uri
În cadrul SMART Village hainele purtate vor fi create din materiale reciclate: de la foi de porumb, la perdele sau material din airbag-urile ”explodate”. Că acest lucru se poate a fost demonstrat printr-o scurtă paradă a modei. Rochiile prezentate au fost realizate de studentele de la Ingineria Textilelor și Tricotaje.
În ceea ce privește mâncarea, în SMART Village aceasta va fi eco. Printre cele mai îndrăznețe propuneri este ”acvaponia”, o îmbinare între piscicultură și agricultură. Practic, culturile de legume sunt crescute deasupra unor acvarii cu pești: peștii asigură hrana pentru plantele care cresc deasupra bazinelor, iar din plantele cu legume rezultă hrană pentru pești.
Uscătorul de legume de 200 de lei
În magazine, un deshidrator de legume costă și 1.500 – 1.600 de lei. Studenții de la SMART Team au realizat unul cu 200 de lei. ”Cei 200 de lei i-am dat pe sistemul de automatizare. Cutia am cerut-o de la un magazin. Rafturile sunt de la un frigider vechi, iar sursa de căldură este un bec, luat de pe o veioză veche de la care avem și dulia. Roșiile sunt uscate în 48 de ore, iar dovleacul în 14 ore”, arată profesorul Mihai Zerbeș, din cadrul Facultății de Inginerie, unul din cei doi coordonatori ai studenților în acest proiect.
Scaune din anvelope uzate
Proiectul SMART Village este detaliat gândit: de la fermele necesare, la activitățile de recreere, printre care este propusă și țurca. Printre detaliile construite și expuse de studenții sibieni intră și elemente de mobilier ale viitorului potențial sit turistic. Scaunele sunt realizate din anvelope uzate și îmbrăcate în pânză, iar băncile din paleți. De altfel, aceste elemente de mobilier au și fost amplasate în holurile unor facultăți din Sibiu.
Și tot ”real” a fost și prânzul oferit, preparat din produse ce ar putea crește în grădinile SMART Village și a căror rețetă nu implică deloc focul sau flacăra. Studenții de la ULBS au gătit astfel și deserturi, care au inclus și ciocolată preparată la rece.
Proiect de 1.000 de lei
O mie de lei. Atât a costat, în bani, proiectul studenților sibieni, prezentat marți în cadrul ULBS. Iar banii au fost strânși tot din buzunarele studenților. ”Sunt soluții inovative cu un consum minim de resurse. 99% din ceea ce au realizat studenții sunt din materiale reciclabile. În acest proiect s-au implicat studenți de la mai multe discipline, nici nu credeam că va lua o asemenea amploare”, spune mulțumit de studenți profesorul Radu Pascu, cel care i-a coordonat alături de Zerbeș.
Studenții nu au cheltuit niciun leu nici pe zidul din sticle de plastic asamblat în scop demonstrativ. ”Sticlele le-am primit de la o colegă ce lucrează și într-un bar. Rumegușul și polistirenul cu care le-am umplut sunt resturi de la celelalte proiecte, iar argila... Dacă ar fi să avem materialele necesare, cei patru pereți ai unei case i-am construi din astfel de materiale în aproximativ cinci zile”, estimează unul dintre studenții implicați în proiect.
Se caută parteneri
Prezentarea făcută în cadrul ULBS are rolul de a atrage atenția mediului economic, ai cărui reprezentanți au fost chemați să vadă macheta sitului turistic ce ar trebui să se întrețină cu impact minim asupra mediului. Atragerea de finanțare este și o promisiune din partea lui Ioan Bondrea, rectorul Universității ”Lucian Blaga”. ”Vom încerca și noi să lansăm un program cu finanțare europeană pentru a materializa unele din proiectele studenților. Mă surprinde plăcut acțiunea studenților noștri”, arată Ioan Bondrea.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Sibianul vesel
Acum 2 ore
Unsibian
Acum 3 ore
PUTEREA
Acum 3 ore
La noi la sat reactionam, nu preintampinam
Acum 5 ore
Sibian