Abandonul scolar

Într-o lume atât de grăbită, o lume în care pe zi ce trece valorile și pricipiile de viață își pierd tot mai mult din semnificație, abandonul școlar apare ca un fenomen tot mai des întâlnit.

Tot mai mulți elevi renunță la școală, renunță la a avea parte de educație și un viitor în societate din varii motive, pentru că abandonul școlar nu este altceva decât produsul mai multor factori. Fiecare elev care abandonează școala își are propria poveste, propria istorie care îl va influența în luarea acestei decizii chiar dacă toate seamănă teribil.

Unul dintre cei mai întâlniți factori care apar în luarea deciziei de a abanona școala este sărăcia. Un copil ce face parte dintr-o familie săracă are șanse mici de a-și însuși o educație şcoalară completă, deoarece situația materială îi va sta adeseori în cale.

Și cu toate astea sunt și copii ce provin din familii sărace însă sunt premianți, deci se poate, totul e să știi lupta pentru a reuși. Mediul familial de asemenea influențează educația școlară și frecventarea orelor de curs. Familii dezorganizate, familii în care părinții sunt prea ocupați (cu jobul sau orice altceva) pentru a se interesa de evoluția școlară a propriului copil, o relație defectuoasă din punctul de vedere al comunicării dintre copil și părinte, pariciparea la scene violente, agresive în familie sau exploatarea fizică prin punerea la muncă a copilului pot duce rapid și sigur către abandonul școlar.

Un rol din ce în ce mai important îl constitue mass-media prin promovarea tot mai frecventă și mai intensă a nonvalorilor prezente în “viaţa publică”. Astfel că elevilor li se pare mai simplu și mai ușor să devină “vedete” și să apară pe sticlă peste noapte decât să învețe și să muncească pentru a deveni cu adevărat cineva.

Un copil care a renunțat la școală prezintă de cele mai multe ori anxietate, un comportament deviant, nesiguranță, indiferentă, tulburări de atenție, lipsa motivației, oboseală, absența stimei de sine, dificultăți de adaptare, suspicine față de cei ce îl înconjoară și lipsă de cooperare.

Nu cred că este persoană care să nu fi chiulit măcar o data de la școală în toată viață sa și tocmai de accea știm cât de tentante sunt aceste escapade, însă părinții trebuie să știe mereu ce se întâmplă cu situația școlară a copilui și atunci când apar probleme să vorbească prima dată cu copilul pentru a vedea ce se întâmplă cu el, apoi la școală cu profesorii și neapărat să nu lase un copil să decidă dacă mai merge sau nu la școală, dacă își ratează viață încă de la start!