Consiliul Județean Sibiu consideră că un parc național în Munții Făgăraș poate fi „o oportunitate de dezvoltare economică și turistică” pentru comunitățile locale. Părerea a fost anunțată joi, de administratorul public al județului, Adrian Bibu, în cadrul unei dezbateri publice privind înființarea Parcului Național Munții Făgăraș. Bibu a fost huiduit atunci când prezentat această poziție. Evenimentul a fost organizat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Microregiunea Țara Făgărașului, constituită în iulie 2020, și a durat aproape 3 ore, iar majoritatea celor prezenți, inclusiv organizatorii, s-au pronunțat vehement împotriva acestei inițiative, care aparține fundației private Conservation Carpathia. În replică, reprezentanții fundației insistă că proiectul este unul „pozitiv pentru România” și precizează că dialogul cu oamenii va continua, acuzând, totodată, „intimidarea și dezinformarea” din cadrul dezbaterii.
Spre deosebire de CJ Sibiu, conducerea Consiliului Județean Brașov a transmis, în aceeași sală și la câteva minute distanță, că nu susține înființarea parcului național. Proiectul este respins categoric de proprietari de păduri și pășuni. Un reprezentant al Fundației Conservation Carpathia a răspuns acuzațiilor aduse în sală, iar la final primarii din Țara Făgărașului au propus o rezoluție prin care cer Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor recunoașterea unui alt regim de protecție și oprirea oricărei inițiative private de înființare a parcului.
„De unde atâta generozitate?”
Dezbaterea a fost organizată la Cetatea Făgăraș de primarul municipiului, Gheorghe Sucaciu, care s-a mai pronunțat anterior împotriva inițiativei.

Întâlnirea a început cu difuzarea unui material video realizat, potrivit organizatorilor, exclusiv din materiale publicate de fundație, dar comentate de aceștia. Materialul îl prezintă pe unul din finanțatorii fundației Hansjörg Wyss, autorii întrebându-se „de unde atâta generozitate în acești filantropi?”. La final, se pun întrebări despre condițiile concrete ale viitoarei donații a terenurilor către statul român, sursele de finanțare ale administrării parcului, accesul la lemnul de foc și la captările de apă din perimetrul propus etc.
„Ne dorim un parc național, dar este un vis”
Prezent la dezbatere, directorul de conservare al Fundației Conservation Carpathia, Mihai Zotta, a fost singurul reprezentant al organizației care a luat cuvântul. El a respins ideea că terenurile ar putea reveni finanțatorilor străini – una dintre acuzațiile lansate de cei prezenți în sală. „Toate pădurile care au fost cumpărate, inclusiv de finanțatorul pe care l-ați menționat, au fost donate Conservation Carpathia, fundație care este constituită în România, și ele nu mai pot pleca către finanțatorii inițiali”, a spus Zotta.
El a confirmat că obiectivul organizației este crearea acestui parc național, dar a ținut să sublinieze că decizia nu îi aparține. „Da, ne dorim un parc național. Considerăm că Munții Făgăraș reprezintă ceva deosebit, dar este un vis. Oricine are dreptul să propună o arie protejată conform legislației existente, dar în același timp nu se poate face o arie naturală protejată fără acordul scris al consiliilor locale și județene”, a afirmat el.

Zotta a mai precizat că fundația nu intenționează să administreze parcul. „Fundația nu a administrat și nu administrează niciun parc național”, a spus el.
Acuzații și replici
O intervenție amplă și critică a venit din partea fostului primar al comunei Șinca (Brașov), Dumitru Flucuș, care a povestit cum a colaborat la începutul anilor 2000 cu fondatorii organizației. „Nu aveau anvergura de acum; desfășurau un proiect privind urmărirea marilor carnivore în zona Zărnești. Au avut probleme mari cu comunitatea din Zărnești și căutau un loc de refugiu. Am fost fascinat de expunerea și de bunele intenții. Eram naiv, ca să zic așa (…) M-am gândit: ia să-i aduc pe oamenii ăștia în comunitatea noastră. Au venit în Șinca. Erau la o putere financiară comparabilă cu noi. Au cumpărat un teren, au făcut o pensiune (…) Noi am fost primii înțepați. Acum ei sunt multimilionari în euro, noi suntem tot unde am fost“, a povestit Dumitru Flucuș.
El a criticat și comparația cu parcul american Yellowstone, invocată frecvent în materialele fundației. „În America, Yellowstone e proprietatea statului federal american. În Munții Făgăraș statul român deține 5% în proprietate. Restul proprietăților sunt ale primăriilor, ale composesoratelor, ale bisericilor, ale persoanelor fizice, ale altor obști”, a explicat el.
Apoi, Flucuș a citit și un articol din statutul fundației, care se referă la dobândirea dreptului de extracție a mineralelor din subsol, și a întrebat de ce o organizație de mediu are nevoie de o astfel de prevedere. Mihai Zotta a răspuns că prevederea are la bază un precedent american: „În SUA a fost un asemenea caz în care, pentru a nu se distruge o pădure, o fundație a trebuit să cumpere, atenție, nu terenul, ci dreptul de a exploata, și nu a exploatat, ca să fie salvată pădurea”, a răspuns directorul de conservare, stârnind rumoare și râsete în sală.
În sală a fost prezent și profesorul universitar sibian Corvin Lupu, care s-a prezentat ca fiind membru în două composesorate – unul de pășune alpină și unul de pădure. El a susținut în completare că fundația ar fi obținut deja acest drept în instanță. „Mai urmează doar licența”, a spus el, fără a primi o replică.
„Nu dorim nimic, dar nici nu cedăm nimic”
O poziție fermă a avut-o Marius Cristea, care s-a prezentat din partea Asociației Munții Făgăraș, înființată în 2018, care reunește, potrivit lui, 46 de forme asociative, composesorate și obști, cu aproximativ 17.000 de hectare de pădure și 6.000 de hectare de pășune: „Nici nu se pune problema de vânzare și nu se pune problema de evaluare, nu se pune problema de compensații. Nu dorim nimic, dar nici nu cedăm nimic (…) Nu vrem nimic de la dumneavoastră, nu vrem 1 metru, dar nu o să cedăm 1 mm”.
Din sală au luat cuvântul și oameni care susțin inițiativele fundației Conservation Carpathia, inclusiv înființarea unui parc național. Spre exemplu, Bogdan Tudoran, reprezentant al unei asociații de dezvoltare din zona Rucăr și proprietar de pensiuni, a vorbit despre beneficiile pe care leare personal: „Ca proprietar de pensiune în zonă, vă spun că reintroducerea zimbrilor, castorilor și vulturilor ne-au adus turiști. Colaborez foarte mult și am foarte mulți turiști, tabere, la care vin francezi, englezi, spanioli, turiști din afară, și ne aduc mare beneficiu”.
Iar un tânăr din Nucșoara (Argeș), Mihai Pătrescu, a propus un compromis: „Cred că e nevoie de o coaliție de comunități din Munții Făgăraș. Conservation Carpathia a devenit vecinul nostru și, fie că ne place, fie că nu, trebuie să discutăm cu el”.
Intervențiile celor doi au fost calificate de gazda dezbaterii, primarul Făgărașului, drept „parte din scenariul” celor de la fundație.
Ce a spus reprezentanta Ministerului Mediului
Trebuie să precizăm că în cadrul dezbaterii s-a discutat mult despre un memorandum, care a fost adoptat în septembrie 2016 de Guvernul Cioloș. Prin acel document, guvernul a aprobat inițierea procesului de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș. Documentul prevedea etapele necesare pentru constituirea parcului, derulate în perioada octombrie 2016 – 2020, și crearea unui grup de lucru interministerial sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Tot atunci Ministerul Mediului urma să lanseze o ofertă de colaborare pe bază de voluntariat public-privat adresată organizațiilor de mediu dispuse să sprijine pe termen lung constituirea parcului național. Memorandumul nu a declarat însă parcul.
În cadrul dezbaterii, s-a vorbit inclusiv despre anularea acestui memorandum.
La întâlnirea de la Făgăraș, Raluca Georgiana Dumitrescu, președinte cu rang de secretar de stat al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, a prezentat cadrul legal. Ea a clarificat statutul acelui memorandum.
„Memorandumul aprobat în data de 14 septembrie 2016 cu privire la crearea Parcului Național Munții Făgăraș nu are calitatea de act normativ. Nu produce efecte juridice. El este un act intern. Nu are o valoare juridică în instanță cât să vă ajute la ceva”, a spus Dumitrescu.
Reprezentanta ministerului a enumerat apoi atât avantajele unui parc național, între care protejarea valorilor naturale, dezvoltarea turismului durabil și diversificarea oportunităților economice, cât și dezavantajele – respectiv, restricționarea unor activități economice tradiționale, posibile conflicte cu proprietarii, impactul asupra sectorului forestier și costurile ridicate de administrare.
„Faptul că există deja un regim de protecție nu înseamnă neapărat că acesta este suficient sau eficient, dar nici declararea parcului național nu garantează automat o mai bună conservare. Aceasta depinde de calitatea managementului, resursele disponibile și capacitatea de aplicare a măsurilor de conservare”, a precizat ea.
Dumitrescu a atras atenția însă asupra procedurii. „Indiferent cine ar vrea să declare acest parc național prin hotărâre de guvern, documentația trebuie să cuprindă toate hotărârile de consiliu local în care suprafețele respective se găsesc”.
Rezoluția primarilor din Țara Făgărașului
Organizatorii au prezentat la final o rezoluție, care ar fi fost adoptată cu două săptămâni înainte de primari din ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului.
Pe scurt, documentul, care a fost citit de Gh. Sucaciu, cere recunoașterea oficială a zonei drept arie de conservare gestionată de comunitățile locale, reconfigurarea cadrului instituțional propus prin memorandumul din 2016, sistarea oricăror demersuri administrative, juridice sau de lobby ale organizațiilor neguvernamentale pentru instituirea parcului național și instituirea unui aviz prealabil obligatoriu din partea asociației pentru orice astfel de inițiativă.
„Lupta noastră ar fi să nu se facă parcul deloc, chiar dacă el ar fi administrat de cineva de-ai noștri. Problema la noi, cel mai important, ar fi nu cine administrează, ci să nu fie parcul”, a ținut să intervină fostul primar al comunei Șinca.
Vocile din județul Sibiu: De unde a pornit acest demers cu Parcul Național Făgăraș?
Din județul Sibiu au intervenit mai mulți participanți. Fostul primar al orașului Avrig Ilie Stoica, care a fost și senator de Sibiu, a făcut o incursiune în istoria proiectului. El a subliniat că despre parc se vorbește de peste două decenii.

„În 2003, în ședința de consiliu local al orașului Avrig, aveam un proiect de hotărâre de urgență de rezolvat – aviz pentru înființarea Parcului Național Făgăraș. 2003, atenție! Toată lumea vorbește de 2010-2011. Am fost cel care am spus că sunt împotriva acestei situații, întrucât nu aveam pe masa de ședință niciun fel de document, un studiu, o situație, ca să-ți dai seama despre ce votăm. Bineînțeles, majoritatea a decis la momentul respectiv, s-a votat acest demers și lucrurile au mers în față”, a povestit Stoica.
Ajuns senator în 2004, spune el, a căutat originea proiectului. „Prima grijă a fost să mă duc să văd de unde a pornit acest demers cu Parcul Național Făgăraș. Și am am ajuns la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Turism. Acolo a fost elaborat primul studiu al parcului. Două volume, le am în mașină. I-am întrebat cine a făcut comanda pentru acest studiu: Consiliul Județean Brașov, Sibiu și Argeș”, a continuat fostul primar din Avrig.
„Seara te culci în proprietatea ta și dimineața te trezești în parc național”
Ilie Stoica a susținut că, la jumătatea anilor 2000, parcul era pe punctul de a fi înființat prin hotărâre de guvern și că a intervenit pentru blocarea actului. „Aflasem pe surse că deja există pregătită hotărârea de guvern ca parcul național să fie înființat prin HG. Dacă astăzi dați o căutare pe internet, veți găsi că în 2004, 2005 s-a încercat aprobarea prin hotărâre de guvern a parcului, dar nimeni nu știe de ce nu s-a făcut”, a spus el, afirmând că a cerut sprijinul vicepremierului de atunci pentru blocarea demersului, pe motiv că proiectul nu era suficient adus la cunoștința publicului.
El a povestit că în calitate de senator a vizat modul de înființare a ariilor protejate: „Înființarea să se facă prin lege și nu prin HG. Seara te culci în proprietatea ta și dimineața, prin hotărâre de guvern, te trezești în parc național. Credeți că am reușit? Mi-a fost respinsă”.
El a precizat că în 2007 s-a ivit o nouă ocazie, odată cu o ordonanță privind regimul ariilor naturale protejate. „Mi-a venit totul ca o mănușă în 2007, când Guvernul României a emis ordonanța 57. La comisia de administrație publică am început să discutăm articol cu articol din această ordonanță (…) Eu am fost cel care am introdus amendamentele: consultarea consiliilor locale și județene, pentru că în proiectul inițial nu a fost. Eu am fost cel care am trecut inclusiv consultarea proprietarilor de teren”. Potrivit lui, textul negociat la Senat nu a trecut însă de Camera Deputaților, unde a ajuns și s-a aprobat documentul după patru ani „prin grija unor băieți cu bună intenție din alte părți”.
„Nu facem un rechizitoriu fundației Carpathia”
„Noi astăzi aici nu suntem să facem un rechizitoriu asociației Carpathia. Ei sunt de admirat pentru perseverența cu care își urmăresc un interes al lor. Să știți că asta fac oamenii: au făcut o asociație la noi, că le-am permis legislativ, și acum au ținta lor, într-un mod sau altul, să pună mâna pe Munții Făgăraș (…) Dacă mă întrebați, sunt de acord să facem arii protejate: le facem noi, cu consultare prealabilă, le gestionăm noi, în interesul nostru, și nu alții în interesul lor“, a conchis Ilie Stoica.
Spre finalul dezbaterii, el a revenit cu o propunere pentru rezoluția primarilor, pe care a prezentat-o drept singura garanție reală. „Centura de siguranță a demersului nostru este modificarea legii. Aș ruga să scrieți în rezoluție ca legea să revină la forma adoptată de Senat, unde parcurile naționale se înființează prin lege, și putem dormi liniștiți, nu prin hotărâri de guvern. Lăsați memorandumul în pace, că ăla nu face nimic nimeni cu el, să știți. Deci legea trebuie urgent modificată, așa cum a fost aprobată de Parlamentul României în 2007, cu amendamente”, a spus el.
Din comuna Porumbacu de Jos a luat cuvântul Dorina Udroiu, fostă candidată la funcția de primar al localității din partea AUR, care a plecat ulterior din partid. Ea nu a comentat subiectul dezbaterii, dar a adresat trei întrebări deputatului AUR de Brașov Dan Tănasă, privind poziția sa oficială față de proiect. Parlamentarul i-a răspuns că va susține decizia proprietarilor și a comunităților locale.
Adrian Bibu: Proiectul parcului național „poate fi o oportunitate”. Dar decizia este a comunităților locale
Poziția CJ Sibiu a fost prezentată spre finalul evenimentului de administratorul public al județului, Adrian Bibu, care a citit punctul de vedere, pentru a evita, spunea el, orice interpretare.
„Parcul Național Munții Făgăraș și totodată protejarea Munților Făgăraș, pentru Consiliul Județean Sibiu, poate reprezenta o oportunitate de dezvoltare economică și turistică pentru comunitățile locale. Și subliniez încă o dată că decizia este a comunităților locale”, a declarat Bibu.

El a susținut că „vorbim prea mult de Fundația Carpathia”. „Cred că ar trebui să vorbim mai mult despre noi și ce vrem noi să facem (…) Noi, la Consiliul Județean, i-am invitat pe reprezentanții acestei fundații pentru că am vrut să știm ce și cum, motiv pentru care în 2025 ne-am deplasat în Argeș să vedem ce se întâmplă acolo. Am fost la Rucăr, am fost la Lerești, am fost la Nucșoara. Pot să vă spun astăzi doar ce am văzut”, a relatat el.
Bibu a povestit despre o discuție purtată în consiliul local de la Rucăr. „Le-am spus oamenilor din consiliul local: măi, oameni buni, eu văd punctele acestea plus, că oamenii aceștia au cumpărat niște păduri luate la ras și pe care doresc să le cedeze statului român, cu condiția, spun ei, să se facă un parc național. L-am întrebat și eu pe reprezentantul fundației de ce vor să facă un parc național. Și mi-a subliniat: noi nu putem face un parc național, noi vă putem prezenta niște exemple de bună practică pe care le-am preluat la nivel internațional și care ar putea aduce plusvaloare întregii comunități”, a spus Bibu.
Acesta a dat și exemplul pădurilor bavareze. „Am văzut un exemplu de bună practică în Germania, în pădurile bavareze. Vorbim de 230 de angajați în parc. Sunt 26 de milioane de euro anual venituri pentru întreaga comunitate și 1,3 milioane de vizitatori”, a afirmat administratorul public al județului Sibiu.
Intervenția lui a fost întreruptă de mai multe ori din sală. „Eu am venit în semn de respect, de la Sibiu, pentru dumneavoastră”, a replicat el.
Bibu a cerut totuși ca decizia să nu fie luată pe loc. „Cred că astăzi, până la urmă, nu trebuie luată o decizie finală. Eu cred că e bine să analizăm punctele cu plus și punctele cu minus, pentru că așa este corect, ca după aceea să putem lua cea mai bună decizie pentru comunitatea noastră”, a conchis el.
Brașovul e contra
La scurt timp după intervenția reprezentantului CJ Sibiu, vicepreședintele Consiliului Județean Brașov a evitat inițial un răspuns direct la întrebarea dacă instituția susține sau nu proiectul. „Dacă vocea oamenilor spune că nu dorim parc, atunci nu dorim parc”, a spus acesta.
Câteva minute mai târziu, unul dintre primarii prezenți a anunțat că a primit un mesaj de la președintele CJ Brașov: „Domnul președinte al Consiliului Județean mi-a spus să spun clar și ferm că Consiliul Județean Brașov nu susține înființarea Parcului Național”.
Dezbaterea s-a încheiat cu strângerea de semnături pentru rezoluție și cu anunțul organizatorilor că vor convoca, în perioada următoare, toate structurile de proprietari din zonă.
Conservation Carpathia: Respingem intimidarea și dezinformarea. Dorim continuarea dialogului

La scurt timp de la încheierea dezbterii publice, reprezentanții fundației Conservation Carpathia au publicat un comunicat de presă în care au acuzat organizatorii de „intimidare și dezinformare”. Totodată, aceștia au menționat că vor continua dialogul pentru a promova ideea înființării parcului național:
„Considerăm că Parcul Național Munții Făgăraș este un proiect de viitor, cu efecte pozitive asupra țării și asupra comunităților din zona Făgărașului, care merită discutat și explicat în continuare. În același timp, un proiect de asemenea importanță nu poate fi analizat constructiv atunci când atacurile la persoană și tensiunea artificial creată blochează prezentarea argumentelor și a datelor concrete.
Întâlnirea organizată joi în Cetatea Făgăraș a fost un exemplu categoric negativ despre modul de abordare a subiectului unui Parc Național. Reprezentanții Fundației au participat cu deschidere la această întâlnire, susținându-și în mod civilizat și argumentat pozițiile, dar s-au confruntat cu acuzații nedrepte și manipulări, care au avut drept scop respingerea oricărui proiect de Parc Național al Munților Făgăraș.
Rămânem parteneri de dialog pentru cei care își doresc o discuție bazată pe respect reciproc și informații verificate: reprezentanți ai administrațiilor locale și județene, proprietari de păduri și pășuni, crescători de animale, antreprenori și locuitori interesați de viitorul zonei.
Reiterăm faptul că orice decizie de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș aparține statului român, prin Guvernul României și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, potrivit procedurilor legale”.
Întreaga dezbatere poate fi urmărită aici:
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Redactor
Alătură-te comunității
Un răspuns
-
Așa-zisa „oportunitate” pentru comunități înseamnă, în realitate, investiții blocate de birocrație, kilograme de hârtie și timp pierdut. Primarii cunosc deja aceste piedici din experiența cu regimul de protecție al ariilor naturale din rețeaua Natura 2000. Faptul că unele ONG-uri insistă pentru regimul de parc național, deși zona are deja un regim de protecție, arată că probabil interesele lor le depășesc pe cele privind conservarea naturii.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Așa-zisa „oportunitate” pentru comunități înseamnă, în realitate, investiții blocate de birocrație, kilograme de hârtie și timp pierdut. Primarii cunosc deja…
n-ai carte, n-ai parte…daca iti era mai bine „dă vale” de ce ai venit in Sibiu? de foame?
Numai fraierii poartă centură, zi-le tu Mișule. Ce, pe cal îți trebuie centura?
(Acest comentariu a fost moderat deoarece face parte din categoria „trolling”)
Sub pretextul acesta au ciopartit toti copacii din oras si i-au fortat pe oameni sa reteze coroanele pomilor din curti,…












Lasă un răspuns