Sâmbătă,
25.09.2021
Ploi Scurte
Acum
14°C

Memoria ca forma de justitie

Anul acesta este și jubileul de 20 de ani de la fondarea extraordinarului MEMORIAL AL VICTIMELOR COMUNISMULUI din România, muzeu dezvoltat în vechea închisoare de la Sighetul Marmației (județul Maramureș). Este o inițiativă exclusiv privată, concepută și pusă în practică de către o mână de oameni din Alianța Civică, sub conducerea Anei Blandiana și a lui Romulus Rusan – oameni fragili fizic dar puternici interior, al căror spirit și convingeri ferme au dus greul construcției unei instituții de talie mondială, fără sprijinul statului român ! Care stat, dacă ar fi fost cu adevărat reformat, ar fi preluat tot greul – lipsa totală de intervenție arată și cu această ocazie că întreaga conducere a României este perfecta continuatoare a celei dinainte de '90!

Geniul inițiativei unor oameni de cultură, de fapt literați, nu istorici, vine tocmai din realismul cu care au tratat neimplicarea urmașilor (de) comuniști, alegând ca motto al construcției lor titlul de mai sus ! Astfel a luat naștere ACADEMIA CIVICĂ, o echipă din sânul Alianței care să ducă la bun sfârșit organizarea Muzeului holocaustului comunist în România, ca paradigmă a întregii tragedii a Estului Europei după cel de-al doilea război mondial.

Una dintre cele mai neașteptate confirmări asupra valorii morale supreme a acestui MEMORIAL a venit acum câțiva ani tocmai din partea unui militant pentru memoria istorică a altui holocaust – este vorba de evreul Eli Wiesel (nu întâmplător fiu al Sighetului…), cel care a vânat toată viața vinovații naziști din al doilea război mondial. Fără a putea compara vinovățiile (personale sau colective) în cazul celor două mari extremisme ale secolului XX, se poate simplu menționa o seamă de diferențe – durata de acțiune a comunismului/nazismului (comunismul încă mai face milioane de victime în lumea de azi), întinderea și numărul de țări grevate, numărul victimelor (recunoscut de 20 de ori mai mare al comunismului…) și mai ales faptul că în comunism s-au întâlnit și ura de rasă, și cea de clasă socială, și cea etnică și religioasă, și toate cele posibile!

Mărturie stau și la Sighet încăperile dedicate anticomuniștilor evrei, solidarității dintre oameni de clase, etnii și credințe religioase diferite… În tot acest context, refuzul numitului E. Wiesel de a vizita MEMORIALUL, în timp ce își vizita orașul natal, este o confirmare a superiorității viziunii creștine, morale și umaniste a muzeului nostru!

Bun, dar de unde au venit fondurile necesare amenajării imensei închisori austro-ungare și cele necesare atâtor acțiuni de cercetare-documentare, de reuniuni internaționale și cele pentru Școlile de vară – adevărate universități de istorie pentru cei mai talentați și sufletiști tineri din republica România și republica Moldova ?? Ei bine, fondurile au venit mai ales de la Consiliul Europei, care, în 1993 a acceptat să contribuie la această acțiune de recuperare a memoriei (ca formă de justiție), bucurându-se că de fapt nu i s-a cerut (cum ar fi trebuit) JUSTIȚIE INTERNAȚIONALĂ pentru crimele comuniste !! Pentru că aceste crime contra umanității, genocidul, etnocidul și distrugerea culturii unor întregi popoare NU SE PRESCRIU! În cazul nazismului, americanii și unii dintre vest-europeni au impus un mare proces internațional (Nurnberg – Germania), prin care s-au fixat pentru totdeauna cauzele, vinovații, implicații și victimele!

Nici după 1953 (Germania de Est), nici după 1956 (Ungaria), nici după 1968 (Cehoslovacia), nici după 1987 (Brașov – România) și nici după 1989, aceiași americani și vest-europeni n-au mișcat un deget pentru condamnarea internațională a comunismului…Deci avem, din nou, DUBLA MĂSURĂ a justiției occidentale. Așa am ajuns doar la memorie ca formă de justiție… Și de aceea toată lumea trebuie să știe/să nu uite că: în Europa de est comunismul a fost „OCUPAȚIE rusească+TRĂDAREA occidentului”, așa cum în Coreea de nord, Vietnam, Cambodgia, Laos, Tibet, Nepal etc, comunismul a fost și a rămas „ocupație chineză+trădarea occidentului” !!!

Ana Blandiana spune mereu: „ Din punctul de vedere al memoriei europene Memorialul Sighet este pe primul loc și mi s-ar părea normal ca România să fie ceva mai mândră de această prioritate !” De ce tace asurzitor statul acesta asupra muzeului și a PROBLEMEI istorice pe care el o ridică? Probabil pentru că azi avem în loc de conducători doar trădători și vânzători de țară… De ce ne-am ales cu acest blestem istoric ?? Pentru că în închisoarea de la Sighetul Marmației COMUNIȘTII AU UCIS ELITA POLITICĂ ȘI O BUNĂ PARTE A ELITEI CULTURALE FORMATE ÎN INTERBELIC! Aceea care a dus Regatul Român pe culmile economice și culturale din 1938, performanțe pe care republica încă nu reușește să le atingă!

În urma acestui genocid, care a permis îngroparea României în marasm politic și economic (ajungând azi în poziție de colonie a țărilor dezvoltate) au fost biologic grevate mai multe generații de români – dar trebuie spus răspicat că distrugerea valorilor culturale-spirituale ale unei etnii și ale unei națiuni este o CRIMĂ IMPRESCRIPTIBILĂ !! Iată că, de fapt, celor care ar fi trebuit să arate asta printr-un proces, le convine statutul țărilor est-europene manelizate politic…

Un fapt de actualitate: Biserica Catolică va beatifica și apoi canoniza pe unul dintre sfinții închisorilor comuniste românești – Monseniorul Vladimir Ghica. Oare de partea cui se situează conducerea unei biserici românești, din sânul căreia închisorile au ridicat mii de martiri, și care nu mișcă un deget pentru canonizarea acestora?

Comentarii

1 comentarii

SIBIANUL

Acum 8 ani

Andrei baron de Saguna mare om POLITIC si teolog ,Stefan cel Mare (grabnic varsator de singe NEVINOVAT ) 2 \"sfinti\" ortodoxi care spune tot de ortodoxia asa zisa nationala ...
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus