Sibienii muncesc din ce in ce mai mult peste program, desi nu sunt platiti suplimentar. Francisc Török: "Fenomenul e intr-o crestere ingrijoratoare"

În ultimii ani sibienii petrec tot mai mult timp la locul de muncă, ajung să lucreze şi în weekend-uri, sunt prost plătiţi sau nu sunt plătiţi deloc pentru orele suplimentare, iar „fenomenul a devenit îngrijorător”, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu.

În luna octombrie, la ITM Sibiu au fost înregistrate nouă sesizări în ceea ce priveşte programul de lucru prelungit şi neremunerarea muncii prestate, iar la nivelul judeţului, numărul sesizărilor ajunge la aproximativ o sută pe an. Inspectorii sibieni spun însă că numărul cazurilor este mult mai mare, comparativ cu plângerile pe care le înregistrează lunar.

„Forţa de muncă e puternic fluctuantă, ceea ce denotă că aşezarea în muncă nu e pe vocaţie. 85% dintre accidentele la locul de muncă se datorează comportamentelor riscante la locul de muncă şi faptului că programele de lucru sunt supraîncărcate. Acest fenomen este foarte pregnant în zonele creative, nu mai vorbesc de corporaţii unde oamenii sunt aproape roboţi, deci în aceste zone, programul e în stil american: primeşti o sarcină şi trebuie să o rezolvi, indiferent de condiţii, de efort, de timp. 98% dintre plângeri sunt pentru neplata salariilor, nu pentru programul neprelungit. De ce? Pentru că se practică aşa zisa muncă la gri, adică pe lângă salariu, primesc în mână bani pentru orele suplimentare. Cât timp îi primesc e bine, când angajatorul începe să nu-i mai pălătească vin şi fac plângere la noi”, spune Francisc Szombatfalvi-Török, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu.

Astfel de situaţii, spun inspectorii, se întâlnesc mai ales în rândul angajaţilor din hipermarketuri, în construcţii – pe perioada verii şi în unităţile manageriate de investitori străini. Angajatorii care nu respectă condiţiile legale de muncă prevăzute în contract, pot fi iniţial averizaţi şi li se impune respectarea unor criterii pentru remedierea situaţiei, după care, la următorul control, pot fi sancţionaţi şi amendaţi cu o sumă cuprinsă între 1.500 – 3.000 lei.

„Instrumetele noastre sunt aceleaşi, adică două: ori mergem într-un control în urma unor zvonuri şi constatăm nerespectarea programului şi alte probleme, ori mergem la aceste firme când se desfăşoară campanii la nivel naţional. Fenomenul e într-o creştere îngrijorătoare, de aceea merită o atenţie mai concentrată. Nu e un fenomen nou, nici determinat de criză, dar putem spune că a fost accentuat de criză. Adică în 2008 au fost disponibilizaţi 8.000 de oameni, apoi numărul a ajuns la 10.000, deci astfel li s-a indicat oamenilor să stea liniştiţi, altfel riscă să îşi piardă şi ei locul de muncă”, mai spune Francisc Szombatfalvi-Török.

Potrivit ITM Sibiu, 69% din populaţia judeţului Sibiu e aptă de muncă, dintre care 48% sunt încadraţi în câmpul muncii şi plătesc contribuţii la stat. La nivelul judeţeului sunt întregistraţi 9.664 de angajatori activi, dintre care 82% sunt microintreprinderi şi însumează aproximativ 16% din forţa de muncă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Dorina Nitu

Social
Telefon:
0742 381 305