Fără voturile principalului acționar – Ilie Carabulea -, al cărui drept de decizie a fost suspendat de BNR, fără voturile pe care prietenul și asociatul lui Carabulea – Corneliu Tănase – a încercat să le ”transfere” pe numele soției și ale unor apropiați, acționarii minoritari ai Băncii Carpatica au decis ca aceasta să își caute cumpărător. În termeni tehnici, Adunarea generală a acționarilor Băncii a decis în ședința din această săptămână, împuternicirea conducerii executive pentru identificarea unei bănci ”ca posibil candidat pentru fuziune”.
Deznodământul acesta era ușor de bănuit, având în vedere puternica implicare a BNR în destinul Băncii Carpatica, în ultima perioadă: voturi suspendate, reclamații la DIICOT, ședințe cu acționarii minoritari. Iar semnalul că Banca are ”destinul scris”, a fost dat de Nicolae Cinteză, directorul Direcției de Supraveghere din cadrul BNR. ”I-am întrebat dacă au vreo alternativă. Nu au avut. Într-un final, au înţeles că singura soluţie viabilă este cea înaintată de Directorat”, a declarat Cinteză cu câteva zile înainte de AGA, după întâlnirea cu acționarii minoritari.
Carabulea a atacat decizia BNR de a-i suspenda dreptul de vot într-un proces deschis la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Acțiunea a fost deschisă în 14 martie, dar până acum nici măcar nu a fost stabilit un termen pentru acest proces.
”Cea mai eficientă opțiune”
Propunerea scrisă de căutare a unei bănci care să accepte fuziunea cu Banca Carpatica a apărut după reținerea de anul acesta a lui Ilie Carabulea, cel care deține 47% din acțiuni. Identificarea ”unei astfel de oportunități” și-a asumat-o Johan Gabriels, directorul general al Băncii, și a cerut în acest sens votul AGA. Carabulea, ”flancat” de Tănase, au ripostat și a cerut ca în cadrul aceleiași AGA să apară și și un punct de hotărâre care să permită schimbarea conducerii Băncii. Între timp, prin intervenția BNR, planurile lui Carabulea și Tănase în ceea ce privește Carpatica nu s-au mai adeverit. Prin urmare, în urma ședinței din această săptămână, directorul Johan Gabriels a anunțat că este încrezător în identificarea ”unui partener”.
“Ne bucurăm că atât noi, cât și acționarii băncii noastre împărtășim aceeași viziune. În condițiile
actuale ale pieții financiar-bancare din România, cea mai eficientă opțiune de dezvoltare este
creșterea prin achiziții și fuziuni. Ne propunem să găsim un partener alături de care să ne
consolidăm poziția în piață. Nu va fi ușor, dar având acționarii alături de echipa dedicată a băncii,
sunt sigur că vom reuși”, a declarat Johan Gabriels, într-un comunicat emis de reprezentanții Băncii.
Banca Comercială Carpatica a fost înființată în iulie 1999, având și acum capital social majoritar românesc. În prezent, Banca are o rețea teritorială cu 129 de unități pe tot cuprinsul României.
Citește și Săptămâna votului: se vinde Carpatica? Și italienii decid!
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Înalta Curte , Banca Comercială Carpatica , Ilie Carabulea , Banca Carpatica , Johan Gabriels , Corneliu Tănase , Băncii Carpatica , Nicolae Cinteză
Vizualizari: 720
Ultimele comentarii
Acum 59 minute
Kukuruku
Acum 1 oră
Kokos
Acum 1 oră
Robert
Acum 2 ore
Pastor marginas
Acum 2 ore
Nemo