Constantin Chiriac vorbește despre câteva din surprizele ediției din acest an a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Despre cum sprijină Rusia, în ciuda conflictului cu Ucraina, prezența la Sibiu a celui mai important regizor rus. Și despre cum se numără spectatorii festivalului, până la 62.000.
Reporter: Este puțin cam devreme să vă întreb detalii despre ediția din acest an Festivalului Internațional de Teatru, dar sunt curios să aflu dacă va continua proiectul Aleii Celebrităților?
Constantin Chiriac: Absolut! Este un proiect nu numai vizionar, zic eu, dar și de o utilitate fabuloasă pentru România, nu numai pentru Sibiu. Faptul că Sibiul a construit acest succes sau faptul că noi am reușit să luăm drepturile de autor și că putem să construim această alee a celebrităților, cred că este o dezvoltare logică. Aproape în fiece oraș care are un patrimoniu și o cultură serioasă vedem că există astfel de inițiative. În București există o astfel de alee cu actori importanți, am găsit una similară la Tbilisi, am găsit una în Varșovia, până al urmă este firesc să vedem o comunitate care își cinstește înaintașii, oamenii valoroși care au ctitorit acel patrimoniu pe care se poate baza dezvoltarea comunității. Eu cred că noi vom merge mult mai departe și aici avem șansa că nimeni nu a gândit în Europa un proiect similar, de o asemenea anvergură. Normal ar fi fost ca Edinburgh-ul să se gândească la un astfel de lucru, dar board-ul de conducere de acolo nu a făcut-o. Or, la Sibiu, când ai toate instrumentele la îndemână, cum este școala de teatru, cum este teatrul, cum este clar festivalul, bursa de spectacole și așa mai departe, toate acestea generează idei. Și din întâlnirea zilnică a acestor structuri, independente în felul lor, dar care funcționează pe principiul vaselor comunicante, rezultă astfel de proiecte ce vizează viitorul unei comunități. Anul acesta vom adăuga șapte noi stele. În primul rând facem o dreaptă restituire celui care a ctitorit primul teatru pe teritoriul României, Martin Hochmeister. Pe undeva, este și un omagiu adus comunității, pentru că el nu a fost un artist, iar noi vom acorda aceste stele artiștilor care sunt primiți între cele două ziduri de apărare. Ei cuceresc cetatea care n-a fost niciodată cucerită. Îl vom avea apoi pe Radu Stanca, cel care a ctitorit noul teatru și care a dat naștere unei mișcări teatrale speciale. Alături de ei aducem nume uriașe, absolut uriașe. Vorbim de Peter Brook, care ar fi trebuit să primească de anul trecut, numai că oportunitățile noi le creăm și fără artiști nu poți să dai stele în van. Ei trebuie să fie prezenți la Sibiu cu spectacole. Deci vorbim de Peter Brook, vorbim de Peter Stein, care a mai fost la Sibiu, și pe care îl readucem cu un mare, mare spectacol. Mai vorbim despre unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile din Polonia, Krystian Lupa. Vorbim și despre Gigi Căciuleanu, care de asemenea va primi o stea. Și vorbim de probabil cea mai mare legendă a rușilor, de Lev Dodin. Numai eu știu cât de mult m-am zbătut să-l aduc la Sibiu în 2007. A fost unul dintre puținii care mi-au cerut și luna de pe cer. Dar niciodată nu pierdem din vedere că, în timp, această alee a celebrităților va deveni unul dintre principalele puncte de atracție turistică din Sibiu.
Rep.: Pentru că ați amintit de eforturile pentru aducerea la Sibiu a lui Lev Dodin, credeți că tensiunile dintre Rusia, Ucraina și UE, pot afecta festivalul din acest an?
C. C.: Nu cred. Doar dacă politicienii vor face gafe foarte mari.
Rep.: Atunci stăm liniștiți, de obicei politicienii nu gafează.
C. C.: Se pot întâmpla catastrofe! Dar, dacă ne uităm în istorie, bineînțeles că trebuie să ții cont de marile puteri. Și n-ai cum să nu ții cont de Statele Unite, Marea Britanie, China, Rusia, Japonia, Brazilia... n-ai cum. Sunt puteri pe care vrând, nevrând, trebuie să le tratezi altfel. Dar, ca să revin, dacă ne uităm și la al Doilea Război Mondial, arta chiar dacă a fost partizană, n-a fost niciodată oprită. Eu mă uit cum răspund rușii, de exemplu, la ceea ce înseamnă prezența lui Dodin la Sibiu. Eu am gândit să aduc ce este mai important din zona lor, în fața cărora ei se înclină. Dacă aș fi adus un regizor foarte bun și nu o legendă, în mod cert niciun organism important nu sponsoriza. Ori în cazul de față nimeni, dar nimeni din zona politicului din Rusia, nu va spune nu. Aceasta este strategia pe care am gândit-o. Nu întâmplător noi avem definitivat de pe acum 80 la sută din programul festivalului din 2015 și în jur de 45 la sută din programul festivalului din 2016.
Rep.: Există voci care contestă cifra de 62.000 de spectatori, pe zi, la festival. Cum ați ajuns la ea?
C. C.: Eu știu că sunt mulți care spun "aaa... iar vine Chiriac cu cifre inventate!”. Este nedrept să spun că într-o zi eu am 62.000 de spectatori numărați. Nu pot să spun lucrul ăsta. Dar, în clipa în care eu iau un spațiu în care se joacă, Teatrul Național spre exemplu, Sindicatele, Thalia, Balanța, CAVAS, Goga, și așa mai departe, pentru un spectacol eu am un număr de spectatori. În același timp, eu nu pot să spun că din cei 350 de spectatori care au fost la Teatrul Național, dacă 200 merg și la Sindicate, trebuie să-i scad pe urmă că apar de două ori. Același lucru se întâmplă și spațiile outdoor, pentru că, de fapt, numărătoarea importantă aici este. Marea transformare, pe care cei cârcotași din Sibiu n-o văd, este deschiderea oamenilor. Cercetătorii din zona dezvoltării urbane, care au luat Sibiul ca exemplu de dezvoltare printr-un dat cultural, arată că multitudinea de evenimente în aer liber pe care noi le-am adus a schimbat publicul. Realitatea este că eu, în clipa asta, nu fac eforturi uriașe să am sălile pline. Eu mă zbat să am spectacole foarte bune și să aduc în stradă mari spectacole care să uimească. Care să aducă emoție! Ei bine, în clipa în care eu într-o zi am în Piața Mare trei spectacole, la care asistă... să nu zicem 40.000 de spectatori, să nu zicem 30.000, dar un 15 – 20.000 de spectatori putem zice. Cu tot ceea ce înseamnă spectacolele de pe pietonală. Chiar dacă, uneori, pe pietonală este posibil ca jumătate să fie aceeași spectatori la două spectacole. Gândiți-vă că se joacă și la 15:00 și la 16:30 și terasele sunt pline. Persoanele care văd o producție sunt spectatorii unui spectacol. Oamenii trebuie să înțeleagă că în clipa în care eu vorbesc despre vânzarea unui produs pe care eu îl plătesc, și mă chinui să aduc un produs de mare calitate, trebuie să cuantific într-un fel numărul acela de spectatori. Lumea trebuie să înțeleagă faptul că tot ceea ce facem, facem și pentru sponsori, și pentru media, și pentru public, turiști, și pentru artiști etc. Noi pentru asta facem totul, vedeți că de fiecare dată venim cu nume noi, cu spectacole foarte importante, cu provocări, cu lucruri care să fie tulburătoare și care să aducă un interes crescând pentru Sibiu.
”Nu voi fi niciodată politician și nu voi intra niciodată în politică. Propuneri am primit multe. Până acum am primit propunerea pentru ministrul culturii de vreo cinci sau șase ori, de vreo două ori la externe, mi s-a propus să fie președinte de televiziune, conducerea unui mare teatru din București, au fost multe... Și nu vă spun de afară câte au fost. Sunt onorat! Dar în clipa în care ctitorești ceva cu viziune, lucrurile nu se fac de pe o zi pe alta. Eu cred că fac ceva pentru care oricând pot să răspund în fața oricui” - Constantin Chiriac.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Constantin Chiriac , Piata Mare , marea britanie , Statele Unite , Festivalului Internaţional , Radu Stanca , Teatrul Naţional , Gigi Căciuleanu , Krystian Lupa , Lev Dodin , Martin Hochmeister , Doilea Război Mondial , Peter Brook , Peter Stein , În Bucureşti , Aleii Celebrităților
Vizualizari: 703
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Cartea ne face bine..
Acum 1 oră
Gelu
Acum 1 oră
Punk
Acum 2 ore
Cornel Sibianul
Acum 2 ore
Oligofrenul