”M-am uitat prin oras si cam in 20-30 de minute am avut programe pentru cinci ani de festival”

Nu foarte mulți sibieni au auzit de dirijorul Christian Badea. Și asta, în ciuda faptului că este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români din străinătate. Născut la București, în 1974 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde a dezvoltat o carieră muzicală fantastică. A concertat, de-a lungul timpului, de la New York până în Sydney și de la Paris până în Tokyo. Iar de curând a demarat la Sibiu proiectul unui mare festival muzical – Festivalul Internațional de Muzică Sibiu-Hermannstadt, care se va desfășura între 24 și 31 mai. De ce tocmai la Sibiu, aflați în rândurile următoare.

 

Reporter: Puteaţi face acest festival în orice oraş mare din România, de ce aţi ales Sibiul?

Christian Badea: Un oraş mare nu mă interesează atât de mult. Pentru că eu cred că acest festival trebuie să fie un festival cu un cadru, trebuie să decurgă din locul în care se face, dintr-o anumită atmosferă, o anumită tradiţie. Deci, trebuie să aibă un loc care să se preteze. Şi ceea ce este foarte evident, aici la Sibiu, este faptul că există o scenă foarte bună, există nişte locuri care se leagă foarte bine, aveţi Piaţa Mare, Muzeul Brukenthal, curţi interioare superbe, biserici foarte frumoase, totul la o distanţă de cinci minute de mers pe jos. Este foarte important pentru un festival să aibă în primul rând o cale uşoara de acces. Poţi să ai un festival într-un oraş foarte mare cum este Bucureşti, dar acolo ai săli mari, artiştii întră prin spate, ies prin spate, publicul nu îi vede niciodată decât pe scenă. Aici sper ca toată lumea să se întâlnească pe la restaurante, pe stradă, după concerte să vorbească… De aceea am programat în ediția din acest an și un concert comentat, care este un început în care artiştii vor explica publicului, vor povesti ce cântă, de ce au cântat, publicul poate să întrebe, chiar dacă întreabă nişte lucruri mai ciudate nu are importanţă, se întâlnesc cu artiştii și apare un dialog. Deci atmosfera festivalului este una care devine o republică a artei, o republică a artiştilor în care publicul se simte implicat, simte că face parte din proiect, devine o familie a festivalului, fapt care este foarte important. Nu ştiu cât o să fie posibil din cauza vremii, pentru că în mai poate să fie şi foate frig, dar şi foarte multă ploaie. Eu anul trecut am experimentat astfel zile. O să fie un cadru în care să vrei să stai în Piaţă Mare la o cafea, la o discuţie. 

 

Reporter: Referitor la public, aţi făcut un studiu în Sibiu, există un public suficient de numeros pentru care să susţineţi asemenea concerte?

Christian Badea: Nu îmi fac astfel de griji. Sunt concerte destul de multe, dar concerte diferite, fiindcă avem invitaţi de valoare, avem artişti tineri, avem artişti foarte cunoscuţi, şi apoi sălile din Sibiu nu sunt chiar atât de mari. Vorbim de săli unde capacitatea este de 200-300 de locuri, deci nu vorbim de săli de concerte enorme. Eu cred că o să fie într-un fel mai intim, mai interesant, sunt locuri care au atmosferă. Mă refer, spre exemplu, la Biserica Sf. Treime, chiar și la Biserica Evanghelică, apoi există sala Bibliotecii Astra, deci locuri care cred că se pretează la acest gen de muzică, muzica de cameră, muzica clasică, muzica lui Mozart!

 

Reporter: De ce nu v-ați limitat la sala Filarmonicii, la Thalia ?

Christian Badea: Să vă spun sincer, pe mine m-a interesat mult mai mult să mă leg de ceea ce are Sibiul, de ceea ce oferă: o arhitectură, un centru vechi care este foarte foarte interesant. Cunosc şi alte oraşe care au foarte multe calităţi, au lucruri interesante, dar poate nu se leagă chiar aşa de bine ca cele de la Sibiu. Am preferat să pornesc de aici, după aceea vom vedea, mergem în spaţii deschise, dar vedem noi. Mai este şi o problemă cu sala Thalia, faptul că Filarmonica din Sibiu are stagiunea ei proprie, și pe bună dreptate. Deci, nu este făcut din necesitate, este făcut deliberat pentru că eu cred că trebuie să porneşti de la ceea ce este caracteristic unui oraş. Dacă oraşul îţi oferă cadru, dacă oraşul îţi oferă ceva special ca o scenă de spectacol, păi atunci de ce să nu faci?

 

Reporter: Unde vedeţi festivalul aceasta peste zece ani?

Christian Badea: Eu am o viziune foarte mare, dar când am venit aici, la Sibiu, acum doi ani, am venit după ce văzuisem orașul în poze. Și a fost foarte ciudat fiindcă am început să umblu prin oraş, aşa puţin, şi am avut sentimentul că aș fi cunoscut Sibiul. Probabil din cauză ca mama mea s-a născut la Sibiu şi, cine ştie, poate pe undeva există o memorie? M-am uitat puțin prin oraş şi cam în 20-30 de minute am avut programe pentru cinci ani de festival. Deci pentru mine a fost evident. După aceea, foarte interesant, nu ştiam locurile în programele mele, în viziunea mea, însă le-am găsit. De exemplu, la un moment dat, am zis că am nevoie de o biserică şi m-am dus la Catedrala Evanghelică, unde am vorbit cu şeful de şantier şi m-a lăsat să intru. Am văzut-o şi am zis că este perfecte. Aveam nevoie de o curte interioară și imediat am găsit-o! Aici, la Brukenthal! Erau locuri pe care le aveam deja în cap înainte să ştiu că ele există şi s-a întâmplat să se potrivească. Deci nu, programe şi idei pentru festival am multe, nu e o problemă. Problemele sunt altele. 

 

Rep.: Care sunt problemele?

Christian Badea: Prima problemă o reprezintă aspectele financiare, fiindcă fără bani nu se face nimic bun. Se poate face ceva, dar dacă nu e de o mare calitate atunci nu, mai bine nu. Adică pot să las de la mine, pot să fac sacrificii şi tot ce vrei. Dar am şi eu o carieră internaţională şi nu pot să mă mut să fiu la Sibiu 365 de zile pe an, asta vă spun dinainte. Treaba merge binişor până acum şi continuă cu perspective. Dar orice proiect care este de valoare trebuie să fie finanţat cum trebuie. Asta e una. În al doilea rând, da, ai idei, ai viziune, ştii ce vrei să faci, însă la un asemenea eveniment trebuie să te şi retragi un pic, la un moment dat, ca să vezi în ce direcţie merge. Dacă pui mulţi participanţi în el, publicul, oraşul, începe să aibă o viaţă a lui şi atunci trebuie să îl laşi puţin să crească, să vezi în ce direcţie merge, dacă merge într-o direcţie foarte bună este bine, dacă nu îl mai cârmeşti puţin.

 

Scurtă prezentare

Christian Badea este un dirijor cu o carieră impresionantă, care se desfăsoară în cele mai importante centre muzicale ale lumii, de la Metropolitan Opera și Carnegie Hall din New York, la Suntory Hall din Tokyo, Concertgebouw în Amsterdam, Opera Regala Covent Garden din Londra, Operele de Stat din Viena, Sankt Petersburg, Paris, Sydney, Copenhaga, Stockholm, Geneva și Roma. A studiat vioara la Conservatorul de Muzică din Bucureşti şi a absolvit, mai târziu, cursurile de dirijat ale Conservatorului Regal de la Bruxelles. A urmat cursuri  de perfecţionare la Mozarteum, în Salzburg, cu Herbert von Karajan si a primit o bursă la prestigioasa Juilliard School din New York. A inaugurat ediția 2011 a Festivalului Enescu și este Dirijor Principal al Filarmonicii ”George Enescu” din București. A fost decorat cu ordinul Meritul Cultural de către Președintele României, a primit decorația “Nihil sine Deo” din partea Majestății Sale Regele Mihai I al României și este Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Muzică din București.