Ambasada rubedeniilor

18 Mai 2014 23:22

Patru din cei 19 angajați ai Ambasadei României la Viena sunt sibieni. Primul este fiul fostului director al Energie Termică, Ilie Grădinar, tânărul fiind însoțit în misiunea diplomatică de soția sa. Recent, alături de tinerii (foști) sibieni au venit și soția fostului președintele PNL Sibiu, Eugen Mitea, dar și sora secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Cristian Marinescu. Dar nu doar sibienii de la Ambasada din Viena au rude ”cu rezonanță politică” în țară. Printre cei care reprezintă țara noastră în Austria l-am regăsit și pe fiul fostului subprefect de Gorj.

Sibiul se poate mândri cu faptul că are nu mai puțin de patru reprezentanți trimiși la ambasada cu sediul în Viena. Primul care a ajuns în capitala Austriei este Alexandru Mihai Grădinar, fiul fostului trezorier al PSD Sibiu. A fost urmat de soția sa, Andreea Roxana Grădinar. Ambii au ajuns în misiune diplomatică pornind din aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe. În prezent, Alexandru Grădinar ocupă postul de prim-colaborator, fiind a doua persoană din ambasadă după Silvia Davidoiu, cea care reprezintă România în Austria din 2009. Andreea Grădinar este secretar II în cadrul Secției consulare a Ambasadei.
De anul trecut, celor doi li s-au alăturat și Casandra Marinescu și Adi-Cristina Mitea. Prima este sora lui Cristian Marinescu, fost membru PSD cu aspirații la Primăria Sibiu, acum membru PC și secretar general adjunct în cadrul Ministerului Transporturilor.
În ceea ce o privește pe Adi-Cristina Mitea, aceasta este soția fostului lider PNL și viceprimar al Sibiului, Eugen Mitea. Adi-Cristina Mitea a ajuns să reprezinte România la Viena în calitate de secretar economic II, după ce a părăsit postul de prodecan al Facultății de Inginerie Sibiu pentru cea de secretar economic în cadrul Ministerului Economiei.

Mai totul e secret

Pentru a verifica dacă sibienii au ajuns la Viena pentru că ”sunt rudele cuiva care a ajuns la putere” sau chiar au competențe și muncesc în funcțiile mai sus amintite am cerut copii ale CV-urilor lor, precum și o copie a ultimului raport de activitate întocmit de fiecare. Primul răspuns a venit de la Ministerul Afacerilor Externe: nici, nici. Adică nici copii după CV-uri și nici după rapoarte de activitate. ”CV-urile conțin date cu caracter personal și sunt sistate de sub influența Legii 544 din 2001. Iar la partea de rapoarte de activitate, nu se întocmesc astfel de rapoarte pe fiecare angajat în parte. Dar, pentru a vă face o imagine asupra ceea ce înseamnă activitatea misiunii vă sfătuiesc să vă uitați pe site-ul ambasadei. Pentru alte date puteți să contactați personal pe cei care vă interesează”, a fost răspunsul transmis telefonic la cererile scrise ale Turnul Sfatului.
A urmat răspunsul Ambasadei României la Viena. ”Solicitarea dumneavoastră va fi analizată în conformitate cu prevederile legale”, a fost răspunsul scris. După care, telefonic: ”Deci noi am trimis solicitarea dumneavoastră în Centrală, la Ministerul Afacerilor Externe. Așteptăm de acolo răspunsul”, a închis cercul responsabilul pentru relația cu presa din cadrul Ambasadei României la Viena.

Alte ”niciun răspuns”

Am încercat să luăm legătura și direct cu cei patru sibieni care reprezintă România la Viena. Fiecăruia i-a fost trimis un e-mail, prin care am solicitat aprecieri personale referitoare la calitățile care îi recomandă pentru poziția ocupată în cadrul Ambasadei și un exemplu din activitatea diplomatică de până acum pe care l-ar caracteriza drept cea mai mare reușită. Totodată, am întrebat politicos dacă nu consideră că actuala poziție se datorează și statutului (politic și social) pe care îl dețin în țară rudele apropiate.
Cum nu am primit niciun răspuns, în ultima zi lucrătoare a săptămânii trecute am încercat și telefonic. Ca un făcut, deși centrala Ambasadei funcționa, apelurile se blocau în momentul în care alegeam ”limba folosită”, după indicațiile robotului din centrală.
După sfatul reprezentanţilor MAE, am consultat şi site-ul ambasadei pentru "a ne face o imagine" a activităţii. Astfel am descoperit că, în ultimele două luni, Ambasada a bifat şase acţiuni: spectacolul celor de la Junii Sibiului, primirea a doua vizite (un grup de elevi din Vatra Dornei şi unul de tineri din alte câteva ţări), precum şi participarea la două evenimente comemorative (pentru victimele lagărului de concentrare de la Gusen şi pentru victimele lagărului de concentrare Mauthausen). Date despre activităţile consulare sau economice nu sunt publicate.

Doar unii au "tradiţie"

În cazul lui Alexandru şi cel al Andreei Grădinar lucrurile par mai clare: cei doi tineri lucrează de mai mulţi ani în cadrul structurilor MAE. Şi nu este niciun secret faptul că Alexandru Grădinar s-a bucurat de sprijin din partea lui Radu Podgoreanu, cel care din 2000 până în 2008 a fost deputat PSD de Sibiu, precum şi (timp de patru ani) preşedinte al Comisiei pentru politică externă al Camerei Deputaţilor.
Adi-Maria Mitea şi Casandra Marinescu provin, însă, din alte medii decât cele direct legate de misiunile diplomatice ale României.

De ce?

Rolul unei ambasade, printre altele, este acela de a promova și proteja interesele statului român și ale cetățenilor români în țara unde funcționează. Promovează atât relațiile bilaterale între țări, cât și menține și dezvoltă legătura cu reprezentanții comunităților de români din țările unde există misiuni diplomatice.
"Ambasada României la Viena este una foarte importantă la nivel european. După Bruxelles, Viena este considerat cel mai important centru diplomatic al Europei, aici având sediu numeroase organisme internaționale", a declarat pentru Turnul Sfatului un tânăr sibian cu pregătire şi practică în domeniul diplomaţiei. Neimplicat niciodată politic, tânărul care a acceptat să vorbească doar în cazul în care nu îi este divulgat numele povesteşte că diplomaţia românească este contaminată de un fel de fanariotism politic. "Ambasadorul este numit politic, într-adevăr. Și în alte țări se practică la fel, deși sunt unele țări în care ambasadorul este o meserie. La noi, însă, multe funcții din ambasade sunt politice. Cam toți membri unei ambasade ajung acolo fie politic, fie din motive pecuniare: dau banul și își cumpără sau mențin postul".
El consideră că nu neapărat salariile de diplomat îi determină pe unii să încerce cu orice preţ obţinerea unui post într-o ambasadă. "Nu cred că salariile sunt principalul motiv pentru care sunt căutate misiunile diplomatice de clienții politici. Salariile nu sunt foarte mari. Avantajele sunt reprezentate de liniște și de importanța funcției, pentru că reușești să îți faci o mulțime de relații, să ai acces la cercuri influente. Și astfel să evoluezi".
Ultima declaraţie de avere semnată de Alexandru Grădinar este publicată sub data de 24 mai 2013. Potrivit acesteia, venitul anual era de aproape 30.000 de euro de la Ambasadă (aprox. 2.500 de euro pe lună), plus 9785 de lei salariu de la MAE (aprox. 800 de lei lunar).

Recompense

Din septembrie 2012 până în septembrie 2013, schema de personal a Ministerului Afacerilor Externe a crescut cu 145 de persoane, cita din rapoartele Consiliului Fiscal Revista 22. Publicația respectivă a și întocmit o scurtă listă a unor persoane recompensate cu funcții în străinătate, funcții care au drept misiune oficială reprezentarea României. Printre exemplele amintite este Vasilica Staicu, partenera ministrului Dan Șova, angajată la Ambasada României la Londra, dar și Marian Popescu, fost secretar al organizaţiei PSD Diaspora, ajuns consul la Rio de Janeiro.

Nu sunt singurele "rude"

Cei patru sibieni nu sunt singurii reprezentanți ai ambasadei cu rude conectate la politica mioritică. Printre cei 19 se numără şi Cătălin Victor Arjoca, fiul fostului subprefect de Gorj, Sorin Arjoca. Cătălin Arjova este ministru-consilier în cadrul Secţiei Politice a ambasadei. Am încercat să obţinem răspunsuri şi în cazul domniei sale. Tot fără succes.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).