"Ne bazam pe modelul sistemului de invatamant din Germania"

Colegiul Tehnic Independența a inaugurat zilele trecute primele clase profesionale în sistem dual. Înființate în parteneriat cu unele companii mari din Zona Industrială Vest, noile clase îi învață pe elevi exact ce se cere pe piața muncii din Sibiu, astfel încât toți absolvenții să poată fi angajați direct la finalizarea studiilor. Despre de ce abia acum și cum poate fi extins sistemul, am stat de vorbă cu Mirela Hanea, directoarea școlii.

 

M. H.: Noi de mult timp avem o colaborare foarte bună cu agenții economici, mai ales cu cei de pe platforma industrială, și pentru că și în alte județe s-a implementat acel învățământ profesional dual, așa au dorit dânșii să-l numească pentru că se bazează pe modelul sistemului de învățământ din Germania, au înființat o asociație și prin această asociație doresc să implementeze și în Sibiu acest învățământ profesional dual. Noi din toamnă am început cu două clase, cu trei specializări: sculer-matrițer, operator mașini cu comandă numerică și electromecanic.

 

Reporter: Sunt specializări pentru exact ce se caută în fabrică?

 

M. H.: Sunt exact specializări cerute de agenții economici, pentru unele chiar a trenuit să ne autorizăm, am făcut dosare, am avut inspecții de la ARACIP, și pentru că au vrut, ca și în celelalte orașe, să fie un centru special pentru acest învățământ, au făcut o întâmpinare către primărie și au cerut să reabiliteze un etaj al clădirii de pe strada Ocnei. Primăria a fost receptivă și am primit aproximativ un milion de lei pentru modernizarea etajului trei.

 

Rep.: Cu câți elevi ați început?

 

M. H.: În mod normal sunt 56 de elevi, 28 pe clasă, dar pentru că am avut mai multe solicitări decât locuri, i-am acceptat pe toți, adică 30 într-o clasă și 30 într-alta.

 

Rep.: Deci există interes mare pentru școala orientată către piața muncii.

 

M. H.: Da, interes există, dar probabil că influențați și de părinți, precum și de reclama pe care ne-am făcut-o anul trecut.

 

Rep.: Cine a avut inițiativa, școala, adică dumneavoastră, sau angajatorii?

 

M. H.: Din ambele părți. Noi am intervenit împreună cu Inspectoratul Școlar, fără de care nu am fi putut face nimic. Apoi a fost sprijinul financiar la primăriei și deschiderea noastră către agenții economici.

 

Rep.: În momentul de față aveți o evidență despre câți dintre absolvenții dumneavoastră reușesc să se angajeze după ce termină școala?

 

M. H.: Fiind un liceu tehnologic absolvenții își iau mai greu Bacalaureatul și ne este dificil să știm câți merg la facultate. Cei mai mulți merg către școlile postliceale tehnice, unde nu se cere diplomă de Bacalaureat, dar majoritatea se angajează. Eu aș spune, fără să greșesc, că în jur de 90 la sută se angajează după ce termină liceul. Acum, eu nu vă pot spune ce se va întâmpla cu acești absolvenți de școală profesională pentru că nu știu sigur dacă toți vor putea fi absorbiți de către firmele care ne-au solicitat acest învățământ.

 

Rep.: De ce nu vedem mai multe astfel de clase în Sibiu? De ce nu se adaptează sistemul de învățământ?

 

M. H.: Mai sunt și alte școli profesionale în Sibiu, dar nu se numesc chiar așa. Vă pot da exemplul celor de la Compa, ei de mult funcționează și colaborează cu Liceul ”Henri Coandă”.

 

Rep.: Pe de altă parte știu că în Brașov numărul lor este mult mai mare.

 

M. H.: Dar acolo și numărul firmelor este mult mai mare. Ei au inițiat acest mare proiect al învățământului profesional dual. Acolo sunt în jur de 20 de companii, din câte știu eu, care susțin acest învățământ profesional. Acolo chiar există o școală profesională de sine stătătoare, nu doar în cadrul unui liceu. A fost la început, un an sau doi, dar după aceea s-a desprins, primind de la primărie un spațiu, în incinta fostului liceu Rulmentul. Este o școală de stat, să ne înțelegem, nu este o școală particulară făcută de ei, pur și simplu s-au desprins și au obținut personalitate juridică.

 

Rep.: Credeți că în urma acestei măsuri ar putea crește nivelul școlii dumneavoastră și rata de promovabilitate la Bacalaureat? Aici nu prea aveți rezultate bune.

 

M. H.: Este adevărat că nu avem o rată a promovabilității foarte ridicată, dar acești copii de școală profesională vor ajunge la Bacalaureat doar dacă își continuă studiile, după acești trei ani. Dar referitor la acest aspect, eu spun că ar fi bine să se facă un Bacalaureat așa cum se vorbește de câțiva ani, special pentru liceele tehnologice. Acesta este un aspect. Țineți cont și de faptul că la noi vin în special copii din mediul rural. Sunt copii care au și o situație materială mai deosebită. Și atunci nu-și permit nici meditații, deși se fac în școală, pentru că ei abia vin la ore. Nu mai stau și la meditații. Sunt mai mulți factori.

 

Rep.: Nu-i mai lăudați…

 

M. H.: Nu-i ”laud”, dimpotrivă, îi admir, cei mai mulți fac naveta, unii stau în cămin, nu-i vorba că le fac reclamă negativă.

 

Rep.: Din ce comune, sau zone, provin ei?

 

M. H.: De peste tot, de prin tot județul și inclusiv din Vâlcea.

 

Rep.: Dacă au succes, vă gândiți să extindeți clasele?

 

M. H.: Nu depinde numai de noi, o să ne axăm pe ce se caută, pe ce prinde bine la părinți, la elevi. Noi și anul acesta am dus, în unele cazuri, o muncă de lămurire cu părinții pentru că noi avem și învățământul profesional clasic, unde avem specializări ca mecanic auto sau vopsitor-tinichigiu unde concurența a fost 2,5 pe un loc. Acolo chiar a fost concurență. Și a trebuit să explicăm părinților ce alternative au, că pot primi și burse din partea agenților economici… iar la final, după ce stăteam câte un sfert de oră de vorbă cu unul dintre părinți, îi întrebam care este prima lor opțiune? ”Mecanic auto!”, răspundeau imediat.

 

Rep.: Care este valoarea bursei?

 

M. H.: Agenții economici au selectat o parte din elevi, pe specializările pe care le doreau dânșii, pentru burse. Spun asta pentru că nu toți au vrut să aibă operatori pentru mașini cu comandă numerică, unii au vrut sculer-matrițer, în funcție de ce le-a trebuit. Și apoi, nu toți elevii primesc automat, doar cei selectați în funcție de rezultate, de numărul de absențe, de nota la purtare, sunt mai multe criterii. Iar cuantumul este de 200 de lei lunar, pe lângă pregătirea practică direct în fabrică.