Portret. Camelia Banu, costumiera Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu: Femeia din spatele scenei

Printre materiale colorate, dantele și mătăsuri fine, ațe, ace de tot felul și țac-țacul mașinilor de cusut, croiește, coase, taie și ajustează diferite vestimentații de scenă. Este vorba despre Camelia Banu, una dintre cele mai vechi costumiere ale Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu.

Haine pentru păpuși

De 14 ani confecționează îmbrăcămintea actorilor de pe scena teatrului sibian. Are grijă ca totul să iasă fără cusur. Meseria în sine, dar și lumea din spatele cortinei au atras-o încă din copilărie. ”M-au fascinat de mică toate aceste lucruri. Copil fiind, făceam așa cum mă pricepeam eu atunci, haine pentru păpușele. După terminarea școlii generale, am absolvit Școala Profesională și am fost repartizată la o fabrică de confecții, dar nu mi-a plăcut absolut deloc. Tocmai de aceea nu am stat foarte mult acolo. Ulterior m-am angajat la o croitorie. Aici mi-am profesat meseria și am dobândit experiență. Eu, însă, îmi doream să lucrez la teatru”, povestește Camelia Banu.

Indicațiile scenografului

În timp, dorința i s-a îndeplinit și a ajuns să realizeze costume pentru actori. ”Îmi amintesc chiar și acum după atâția ani de primul spectacol la care am lucrat. Se numea «Simt că fac nebunii», în regia și scenografia lui Ranin. Știu că atunci am realizat niște rochii frumoase, dar și foarte haioase”, istorisește Camelia. Vestimentația de scenă se face la indicațiile scenografului. Câteodată și ale regizorului. ”Noi lucrăm după schițe. Vine scenograful, ni le prezintă și ne explică ce anume își dorește de la acea îmbrăcăminte. Apoi discutăm despre material, pasmanterii și tot felul de detalii. Când totul este pus la punct, cumpărăm materialele necesare și ne apucăm de treabă”, explică Camelia despre cum se lucrează la fiecare spectacol în parte.

Vestimentația de scenă

Realizarea costumelor pentru piesele de teatru este diferită de croitoria clasică. La teatru se lucrează cu un alt gen de material, mai ușor și mai elastic. Cusăturile și întăriturile sunt mult mai fine și mai subtile. Pentru ca totul să iasă ca la carte, înainte cu ceva timp de premiera unui spectacol, încep pregătirile. ”Luăm măsurile actorilor, trebuie să știm rolul fiecăruia, dar și alte informații sau detalii pentru ca pe scenă să nu existe mici accidente vestimentare. Întrebăm și ce fel de mișcări au în piese, ca să știm ce fel de tehnici să folosim în funcție de situație. Dacă, de exemplu, un costum este mai strâmt, se pun pave sau folosim materiale elastice în anumite zone”, precizează costumiera teatrului sibian. După ce hainele sunt gata, se calcă și se predau cabinierelor care au grijă ca actorii să fie impecabili pe scenă. ”Probele se fac de față cu scenograful, el decide la fiecare articol de îmbrăcăminte în parte cât trebuie scurtat, cât trebuie strâmtat, unde să mai adăugăm o bijuterie, o danteluță sau o aplicație”, ne lămurește Camelia.

Atmosferă veselă  în atelier

Meseria nu este una ușoară, chiar dacă, poate așa pare la prima vedere. Atenția la detaliu, calmul, răbdarea, sunt câtva dintre ingredientele care fac parte din această profesie. ”Sunt situații în care volumul de muncă este foarte mare și atunci se lucrează peste program. Atmosfera din atelier este însă veselă, pentru că povestim foarte mult, facem glume, râdem și totul devine foarte plăcut”, spune plină de entuziasm Camelia. Pentru a-și putea aprecia rezultatul final al propriei munci, atunci când timpul îi permite, merge la diferite reprezentații, dar, de această dată, din postura de simplu spectator.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi