Sâmbătă este sărbătorită la Sibiu împlinirea a 200 de ani de la moartea medicului oftalmolog Ioan Piuariu Molnar, o cremonie fiind programată la Biserica din Groapă de pe strada Justiției.
Începând cu ora 11:00 va avea loc slujba comemorativă, dedicată personalităților care se odihnesc în cimitirul bisericii, cu participarea Î.P.S. Laurenţiu Streza – Mitropolit al Ardealului, urmată de la ora 12:00 de sfințirea crucii dedicată personalităților care se odihnesc aici și depunerea de coroane de către oficialitățile prezente la eveniment.
”Este o onoare pentru comunitatea sădeană că asemenea personalităţi au văzut lumina zilei, au învăţat pe băncile şcolii din comuna noastră şi au dus numele acesteia mai departe peste graniţele judeţului, ale regiunii şi ale ţării și se cuvine să comemorăm, ori de câte ori este nevoie, zilele omagiale, prin organizarea unor manifestări culturale, seminarii şi alte activităţi, prin care să fie puse în valoare amprenta lăsată de aceştia în viaţa românilor” a declarat Valentin Ivan, primarul comunei Sadu,
Ioan Piuariu-Molnar s-a născut în anul 1749 la Sadu.
După ce a dobândit primele cunoştinţe în satul natal, și-a continuat pregătirea mai întâi la Sibiu, în şcoala coloniei aromâne, mai apoi la liceul săsesc de stat, unde învaţă germana, latina şi maghiara şi ale cărui cursuri le absolvă în 1767 sau 1768 .
Activitatea sa este una însemnată pe toate planurile, numărându-se printre cei care au redactat Supplex Libellus Valachorum, cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul XVIII (alături de Samuil Micu Clain, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Iosif Meheși, Ioan Para, Ignatie Darabant şi alţii).
I.P. Molnar a fost primul român care a obținut rangul de ”protomedicus”, mai exact de medic oculist al Marelui Principat al Transilvaniei, rang care îl propulsa în fruntea ierarhiei medicale a Transilvaniei.
De asemenea, lui I. P. Molnar i se datorează, vizita împăratului Iosif al II-lea la Sadu (1783), în urma căruia, Iosif al II-lea a poruncit delimitarea exactă a graniţelor dintre hotarul satului şi Cisnădie, iar prin decretul emis (nr. 179 din 26 februarie 1787), se tindea către scoaterea Sadului de sub servitutea Cisnădiei.
Ioan Piuariu-Molnar rămâne în istorie şi drept primul român transilvănean care a reuşit să întemeieze o manufactură (1811), deşi s-a lovit, în mod absolut inevitabil, de interesele şi privilegiile breslei sibiene a postăvarilor.
La 16 martie 1815, Ioan Piuariu-Molnar a încetat din viaţă, fiind înmormântat în Biserica din Groapă din Sibiu, ctitorie a negustorului sibian Hagi Pop.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Administrație
Alătură-te comunității
7 răspunsuri
-
1.Acest articol este o Copy-Paste din TRIBUNA, are exact aceleasi CATASTROFE. Catastrofe pe care acolo le produce in serie ANDRA MARINESCU, o total INAPTA in ce priveste ORASUL si Istoria lui.
Repet comment la TRIBUNA, tot prin Copy-Paste, poate acolo va fi repede sters pentru ca deranjeaza mult.
____²[…] mai apoi la liceul săsesc de stat, unde învaţă germana, latina şi maghiara şi ale cărui cursuri le absolvă în 1767 sau 1768 .[…]” (incheiat CITAT).___
Poate sa spuna Andrra Marinescu UNDE si când a functionat Liceul sasesc de Stat? TOTAL AIUREA…_____Dupa cate stiu, el era GRECO-CATOLIC, deci facea parte din comunitatea religioasa DUSMANITA si prigonita de Biserica AUTOCEFALA de STAT (in Stat) .
E ingropat tocmai in Cimitirul Bisericii din Groapa, care Biserica era GRECO-CATOLICA, confiscata de Biserica de Stat si care, cu toate ca a fost insistent ceruta inapoi, NU A FOST RETROCEDATA PROPRIETARILOR de DREPT.____
Comemorarea unui greco-catolic tocmai de cei ce i-au prigonit si-i prigonesc pe greco-catolici este o noua CONFISCARE si ANEXARE. -
MÜLLER von MÜLLERSHEIM:
Subliniez aici faptul ca tatal lui a purtat porecla de POPA-TUNSUL, porecla care li se datea preotilor GRECO-CATOLICI, lucru complet ignorat in monografia Racovitan (marele comunist pravoslavnic) si DUPA el, textual, in germana, Ioan Bodea. Tot dupa ei este acest articol, dar aduce nuante in plus. Deci Johann Müller von Müllersheim/Ioan Piuariu Molnár era GRECO-CATOLIC.Si faptul ca era MASON nu deranjeaza pe cei ce combat MASONERIA?
Ii mai tin si slujbe?Piuariu Molnar (Müller von Müllersheim), Ioan (1749-1815), Ophthalmologe und Schriftsteller
Piuariu Molnar (Müller von Müllersheim) Ioan, Ophthalmologe und Schriftsteller. * Zood (Sadu, Siebenbürgen), 1749; † Hermannstadt (Sibiu, Siebenbürgen), 16. 3. 1815. Sohn des Pfarrers Ioan P. (Popa Tunsu); stud. zuerst in Hermannstadt, 1773/74 Med. an der Univ. Wien (1774 Mag.), wo er sich 1777/78 weiterbildete. Dazwischen arbeitete er bereits als Lehrer und Arzt beim I. Rumän.-Banater Grenzrgt. 1777 wurde er Landesaugenarzt in Hermannstadt, 1791 Prof. der Augenheilkde. am Akadem. Lyzeum in Klausenburg (Cluj-Napoca). 1784 beauftragte ihn die Regierung, mit den von Horea geführten Aufständ. die Friedensverhh. zu führen. P. M., dessen Tätigkeit sich auf medizin., soziale, polit., kulturelle und wirtschaftliche Belange erstreckte, war der erste rumän. diplomierte Arzt. Seine 1793 gedruckte Antrittsvorlesung stellt den Anfang der rumän. medizin. Literatur dar. Er versuchte die Ideen der Aufklärung zu realisieren, war einer der Initiatoren der wiss. betriebenen Heilkde. in Rumänien, Mitverfasser der Denkschrift „Supplex Libellus Valachorum“ (1791) und Autor des ersten Werkes mit prakt.-wirtschaftlichem Inhalt in rumän. Sprache. P. M. versuchte 1789, 1793 und 1795 eine rumän. Z. herauszugeben. Er übers. u. a. hist. Werke, ließ auf eigene Kosten auch für die Rumänen jenseits der Karpaten kirchliche Bücher drucken und entwarf einen Plan zur Reorganisation und Vermehrung der rumän.-orthodoxen Schulen. 1800 gründete er in Zood eine Tuchfabrik, für welche er 1811 ein Privileg erhielt. 1792 nob.
W.: Economia stupilor . . . (Die Wirtschaft der Bienenstöcke . . . ), 1785, 2. Aufl.: Povăţuire cu praxis către sporirea stupilor (Beratung zur Vermehrung der Bienenstöcke mit prakt. Beispielen), 1808; Dt.-walach. Sprachlehre, 1788, 3. Aufl. 1823; Paraenesis ad auditores chyrurgiae in Lyceo Regio Academico Claudiopolitano . . ., 1793; Retorică adecă învăţătura şi întocmirea frumoasei cuvîntări . . . (Rhetorik, d. h. die Lehre der schönen Satzstellung . . . ), 1798, neu hrsg. von A. Sasu, 1976; Dt. und walach. Wörterbüchlein. Vocabularium nemţesc şi românesc, 1822; etc.
L.: R. Spek, Brukenthal und I. P.-M., in: Mitt. aus dem Baron Brukenthal. Mus. 11, 1946, S. 5 ff.; V. Bologa, J. M. v. Müllersheim recte I. P., in: Internationale Beitrr. zur Geschichte der Med., 1928 S. 47 ff.; Enc. Română 2, 1900; M. Popa, I. M. P., 1976 (mit Bibliographie).
(C. Bodea)
PUBLIKATION: ÖBL 1815-1950, Bd. 8 (Lfg. 37, 1980), S. 109http://www.biographien.ac.at/oebl/oebl_P/Piuariu-Molnar_Ioan_1749_1815.xml
-
Molnár János (müllersheimi),
orvosdoktor, országos szemészdoktor, szebenszéki oláh származású; szemész-tanár volt a XVIII. század végén a kolozsvári orvossebészi intézetben. 1792. júl. 18. magyar nemességet nyert müllersheimi előnévvel, nejétől Sebastian Anna Reginától született József fiával együtt.
Munkái:
1. Deutsch-walachische Sprachlehre., Wien, 1788. (2. bőv. és jav. kiadás. Nagyszeben, 1810).
2. Paraenesis ad auditores chirurgiae in lyceo regio academico Claudiopolitano habita… quum primum sua collegia ordiretur anno 1791. Claudiopoli, 1793.
3. Deutsch und walachisches Wörterbüchlein. Hermannstadt; 1822.
Maizner János, A kolozsvári orvos-sebészi intézet története. Kolozsvár, 1890. 62., 69. l.
Petrik Bibliogr.
Illésy-Pettkó, A királyi könyvek. Bpest, 1895. 272. l.Szinnyei József: Magyar írók élete és munkái
http://mek.oszk.hu/03600/03630/html/m/m16666.htm -
Retrag COMPLET afirmatia ca Ioan Piuariu-Molnár von Müllersheim ar fi fost Greco-Catolic. Afirmatia se baza pe porecla data tatului sau, POPA-TUNSU, porecla data pana in vremurile noastre, preotilor GRECO-CATOLICI.
Era tuns, dar in cu totul alte imprejurari…Insa si aici mi se pare ciudat: cum asa, netam-nesam, Episcopul Greco-Catolic il tunde pe Preotul din Sadu? Problema se pune daca Parohia din Sadu, la care oficia numitul POPA-TUNSU era OFICIAL Greco-Catolica atunci, sau Greco-Orientala.
Daca era Greco-Catolica, atunci preotul era, indiferent de opinia lui particulara, Preot Greco-Catolic. Si registrul de BOTEZ, in care a fost trecut fiul sau, era OFICIAL Greco-Catolic. Istoria se REscrie dupa cum convine Bisericii de Stat.Varianta preferata de OFICIALITATI, acum:
„[…]. Şase luni a petrecut tânărul Ioan Piuariu la mănăstirea Cozia şi apoi s-a întors preot în sat. Dar viaţa nu avea să fie tocmai uşoară pentru tânărul preot: într-o zi de târg, a fost prins în Piaţa Mare a Sibiului şi tuns din ordinul episcopului Petru Pavel Aaron; i s-au tăiat şi barba şi pletele, căci zicea lumea că popa din Sadu, asemenea lui Samson, a adunat multă putere în pletele ce-i curgeau pe umeri. Dar nu s-a isprăvit puterea sa odată cu pletele tăiate şi, încet-încet, preotul din Sadu, poreclit acum „Popa Tunsu”, a ajuns să fie cunoscut pentru acţiunile lui de apărare a credinţei ortodoxe, acţiuni ce l-au dus până în închisorile imperiale.[…]”
[in:]
Ioan Piuariu Molnar, sădeanul vizitat de Împăratul Iosif al II–lea | Eveniment | Tribuna -
„[…]Dar neliniştea cea mai mare i-a produs agitaţia ierarhiei sârbeşti din Carlovitz, care vroia să supună pe români jurisdicţiei ei şi mai ales reluarea răzmeriţei începută de Visarion Sarai împotriva unirii, de astă dată prin călugărul Sofronie de la Cioara, împreună cu preotul Ioan Molnar zis şi Popa Tunsu, răzmeriţă care a făcut ca mulţi români, îndeosebi din Mărginimea Sibiului, să se lapede de unire.[…]“
[in:]
Episcopul Petru Pavel Aron | BRU.ro
http://www.bru.ro/blaj/lista-episcopilor/ps-petru-pavel-aron/
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
Nu înțeleg, dacă până acum cei doi munți erau desparțiți de un element natural, Râul Olt, acum de ce e…
Cand oi descoperi tu logica elementara
Foarte frumos! Acelasi tip de padure virgina o gasiti si la Turnu Rosu, zona Rindibou…
Noa, la Bucuresti e alta viata! Altfel castiga un actor. Uite, deja a aparut in Tatutu, unde prietena ei Lia…
Acest minunat festival, pe langa ‘regalul” artistic pe care ni l-a oferit a umplut si conturile comerciantilor si horecanilor din…











Lasă un răspuns