Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Momente amuzante, de acum 50 de ani. La Europeanul de baschet feminin Sibiu 1966: “Le-am pus străinilor muzică populară”

Momente amuzante, de acum 50 de ani. La Europeanul de baschet feminin Sibiu 1966: “Le-am pus străinilor muzică populară”

În urmă cu câteva zile, FIBA a acceptat cinci candidaturi pentru organizarea Campionatului European din 2017, inclusiv a României, pe lângă cele ale Turciei, Israelului, Finlandei și Poloniei. România a pus la dispoziție Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. În acest context, se remarcă și Sibiul, care în anul 1966 a organizat o grupă a Campionatului European de baschet feminin, primul Eurobasket din țara noastră.

“Eu am fost unul dintre organizatori. Sibiul a primit organizare a unei grupe. A fost o grupă aici și una principală la Cluj. Atunci, în România, singura sală cât de cât competitivă o avea Clujul și mai era sala Floreasca. Pe vremea aceea aveam și noi o echipă de Divizia B. Mă rog, lotul național venea foarte des la Sibiu să se antreneze, în cantonament, și ne-am străduit să-i primim cât se poate de bine. Bineînțeles că pe atunci se juca afară, prin anii 50-60, pe terenul Luceafărul, care aparținea de fabrica de imobiliare Luceafărul, era a lor, echipa de baschet era acolo, la Luceafărul. Având nocturnă, toate meciurile mai grele le făceam seara. Pe vremea aceea, spectatorii stăteau și pe casele din jur să se uite la meciuri. Baschetul pe vremea aceea a ajuns în mare vogă, la Sibiu”, rememorează Flaviu Stoica, “părintele” baschetului sibian și cel care i-a dat viață formației CSU Sibiu.

Sala de la Teatru, construită pentru Euro 1966

Drept urmare, Federația Română de Baschet, văzând emulația creată la Sibiu în jurul baschetului, a promis că dacă se va construi o sală, i se va oferi orașulului șansa de a găzdui meciuri de la Campionatul European de baschet feminin din 1966. “Atunci, la școala sportivă, era regretatul director Vasile Lăzăruț, cu influența lui, a primit de la Consiliul Popular sala din Piața Teatrului, care nu era decât un depozit de legume. Cei de acolo nu au vrut să plece, și atunci ne-am dus noi, vreo 12 profesori, câți eram la școală, și i-am scos afară. Le-am cărat toate lăzile acelea cu păstârnac, cu cartofi, cu tot ce am găsit pe acolo, cu ajutorul copiilor. Ne-a fost de mare folos sala de la Aprozar. Vă dați seama că am jucat în ea până în 1990”, își aduce aminte Flaviu Stoica.

Întâmplare cu americanii: “Au făcut panoul nisip”

Un moment amuzant, povestit de “părintele” baschetului sibian, s-a petrecut chiar înainte cu 1-2 ani de începerea Campionatului European, pe când se juca afară, pe terenul de la Luceafărul: “Ce nu aveam atunci, erau panourile. Am încercat ceva, la un meci cu niște americani, un all-star game. Prin `64-65 au venit aici. Am jucat cu ei pe Luceafărul și am fost împreună cu Lăzăruț la Mediaș, la fabrica de sticlă, și ne-au confecționat două panouri. Au fost foarte amabili. Cu meseriași pe care îi aveam le-am montat, a fost o mare victorie atunci. Îți dai seama, la încălzire n-aveau ce face și s-au atârnat de inel. Inelul penetra peretele, nu aveam cum să ancorăm altfel, și am ținut de la bun început să facă o gaură în panou și apoi era sudat în scheletul metalic, în spate. Era totuși elastic, dar cum s-a agățat de el, nesecurizat, imediat s-a făcut nisip. A fost o mare supărare pentru noi, imediat am pus un panou de lemn, pentru că nu am avut ce face. Apoi Federația ne-a trimis două panouri special pentru așa ceva, care încă mai sunt și acum în sala de la Teatru, și pe care le-am montat mai apoi în vederea acestei grupe”.

Cum a fost construit terenul de la Luceafărul

“Terenul de la Luceafărul a fost o curte. Echipa de baschet pe care o aveam atunci, Constructorul, a promovat în Divizia A. Constructorul pe vremea aceea avea bani. Au adus un antrenor de clasă de la Târgu Mureș, un om deosebit. Au venit mulți jucători de la Mureș, și noi care eram aici, locali, am învățat baschet unul de la celălalt. Constructorul avea nevoie de un teren. Nu aveam sală deloc. Și atunci Luceafărul a zis că are terenul acela, și a venit Constructorul de a nivelat suprafața. Erau pricepuți. Au făcut tribunele din țeavă. Au pus și nocturnă, un lucru extraordinar pentru Sibiu, pe vremea aceea. Terenul era foarte bun, avea o suprafață extraordinară, un fel de zgură. S-au jucat meciuri internaționale pe el, pe partea de la intrare, era un spațiu liber, și s-a făcut și un teren de volei. Acolo se juca și handbal. Competițiile erau foarte agreate. Lumea venea în număr mare, se aduna acolo și apoi pleca la o bere”, mărturisește Stoica.

“Spionaj” pentru România

Europeanul din 1966 s-a jucat în sistem de două grupe, una la Sibiu și una la Cluj, iar primele două din fiecare grupă urma să ajungă în final four. Reprezentativa națională a României jucat în grupa de la Cluj-Napoca, iar informațiile, în timp real, venite de la Sibiu, în legătură cu echipele pe care urma să le întâlnească în final four, erau extrem de prețioase. “Dacă nu mă înșel, a fost RFG, Franța… În orice caz, noi ne-am ocupat de problema tehnică, pentru că echipa națională care juca la Cluj avea nevoie de informații totale despre echipele care vor veni în final four. Atunci, noi am fost rugați să facem niște înregistrări, gen spionaj, mai mult. La fiecare jucător în parte. Erau câteva jucătoare, mai ales la Franța, foarte bune. În afară de aceasta, noi a trebuit să ne ocupăm si de programul de distracție, să zic așa. Aveam nevoie de un translator din limba franceză și germană. De germană, ai noștri erau sași, nu erau nemți. Ce să facă ei... A fost comic. Dar cu francezii am avut mai multe momente amuzante.

“A zis că vrea să cumpere tot etajul”

Un episod amuzant o are în centru pe delegația franceză, care a fost nemulțumită de condițiile de cazare. “Eu m-am ocupat și de cazarea echipelor și a delegațiilor. Delegațiile erau cazate la Împăratul Romanilor. Eu n-am știut că aceștia sunt milionari, habar n-aveam. Într-un apartament dacă stăteau doi inși, nu murea nimeni. Eh, a fost un scandal imens atunci. Era și un președinte onorific al Federației, cel mai mare patron din imobiliare din Paris, acesta era rudă cu șeful delegației lor tehnice. Și acesta s-a enervat și a anunțat că el cumpără etajul, că vrea să stea singur. Și atunci prim secretarul a venit la noi să ne omoare, nu alta. “Dar domn secretar, noi avem niște norme aici, nu avem voie să cheltuim mai mult de 45 de lei cazare cu unul, cum să-i dau un apartament întreg numai lui. Cine să plătească pentru el?”, i-am zis. Și la mâncare a fost scandal: ziceau că e cantina săracilor. Și la mancare era un barem alimentar. Era greu să-i zici neamțului vezi că ai de mâncat de 20 de dolari”, retrăiește momentul Flaviu Stoica.

Cum i-a împăcat?

“Până la urmă, i-am distrat noi cum am putut, și cu muzică populară, pe unde s-a putut, aici la Valea Aurie. Le-am făcut o seară românească și asta le-a plăcut foarte mult. Toate s-au împăcat și toate au fost bune până la urmă. Noi nici acum nu ne-am învățat, pentru că sunt unele lucruri pe care trebuie să le facem ca ei, dacă vrem să ajungem la nivelul lor. Cu normă, cu indemnizație. Sportivul trebuie să mănânce ce trebuie și cât trebuie. Nu câtă normă are ăla acolo”.

Competiția europeană a fost câștigată de URSS, după ce a învins Cehoslovacia cu scorul de 74-66. Finala mică s-a disputat între Germania și România, meciul terminându-se cu victoria nemțoaicelor, scor 65-60.

În istoria baschetului european, România a organizat doar de două ori un Campionat European, cel din 1966 de la Sibiu-Cluj și cel din 2015, organizat în colaborare cu Ungaria (fazele grupelor fiind jucate la Oradea și Timișoara). Acestea au fost la feminin, la masculin România nu a organizat niciodată un European.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Adrian Stoinea

de Adrian Stoinea

Sport
Telefon:
0764 614 986

Comentarii

1 comentarii

Fost jucător de baschet

Acum 8 ani

În anul următor, 1967, naționala masculină a ocupat locul 3 la europene. Astăzi, asemenea performanțe la echipele românești de jocuri sportive sunt de neimaginat. Comuniștii făceau selecție și finanțau sportul de copii, juniori și tineret, ceea ce capitaliștii de astăzi nu mai au chef. Mai bine fură ei banii. Fără bază de masă, sportul românesc va continua să regreseze.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus