Iosif Bănicioiu, studentul care proiectează casa viitorului. „Evoluția spre SF a început deja”

Premiat cu medalia de aur la concursul internațional de proiecte informatice „Infomatrix 2015”, Iosif Bănicioiu a creat în Sibiu prima casă inteligentă. Acum își dorește să concretizeze noi proiecte menite să reducă poluarea și să ajute la un iluminat public mai eficient.

Când spunem viitor, din punct de vedere tehnologic ne gândim inevitabil la SF, dar Iosif Bănicioiu spune că această evoluție spre SF a început cu mult timp în urmă. „Dacă suntem puțin mai atenți, putem observa că viitorul este acum, evoluția spre SF a început deja, iar casa inteligentă este doar o foarte mică contribuție la evoluția spre ceea ce acum numim SF. Casa viitorului, din punctul meu de vedere, este o casă capabilă să se administreze singură, care să-l «întrețină» pe proprietar, nu invers, o casă care să-i ușureze viața și să o facă mai plăcută. O casă inteligentă este aceea care interacționează vocal cu proprietarul, cu care se poate interacționa de la distanță, care știe ce-ți place fără să-i spui, care să-ți cunoască stările încă de când te apropii, pentru a te relaxa atunci când ajungi acasă”.

Toată această idee de a proiecta o casă a viitorului a pornit de la dorința unchiului său de a avea o casă desprinsă din lumea SF-ului. Este vorba de un modul al unei automatizări, modul controlat cu ajutorului unui PLC (Progammable Logic Controller), care ajută la deschiderea unei uși pe bază de senzori de mișcare, cititor de carduri și interfon. Panoul de automatizare este conectat cu un panou discret din living, unde cei din casă pot apăsa diverse butoane astfel încât să deschidă sau să închidă jaluzele de la geamuri. Dar avantajul principal al unei astfel de case este faptul că reduce costurile de întreținere. „Costurile variază în funcție de componente și complexitate, iar acestea se ridică la câteva mii de euro, însă trebuie menționat faptul că se amortizează într-un timp destul de scurt. Asta datorită faptului că, automatizarea este una complexă și bine optimizată, astfel, costurile la întreținere au scăzut considerabil, cu aproximativ 75% în timpul iernii”.

Acesta este de părere că e doar o chestiune de timp până când vom avea tot mai multe astfel de locuințe în Sibiu, dar și în întreaga țară. La ora aceasta există deja cartiere în diverse zone ale țării, construite pe această idee – Smart House.

Alte proiecte de viitor

Aflat în Norvegia la facultate, Iosif Bănicioiu spune că are o mulțime de idei inovative pe care speră să le poată concretiza cât mai repede. „Ideile pentru anul acesta se bazează toate pe conceptul «IoT» și desigur «Future tech». Unele ar fi despre iluminatul public inteligent, sonde meteo inteligente interconectate, dar din păcate, detaliile sunt confidențiale. Pot doar să spun că momentan lucrez la o soluție de Smart Travel care va fi atracția principală pentru agențiile de turism. Iar în ceea ce privește sondele meteo inteligente este vorba de niște module de dimensiunea unui pachet de țigări care vor fi amplasate sub caroseria mașinilor. Acestea culeg informații precum temperatura, umiditatea, presiunea atmosferică, indici de poluare și locația exactă a sondei (automobilului). Datele colectate se transmit unui server, utilizând o identitate anonimă, iar acestea vor fi prelucrate ulterior la nivel de server, astfel încât se pot genera statistici cu zonele poluate, impactul automobilelor și nu numai, asupra anumitor zone. Partea cea mai buna este că și automobilele pot comunica între ele, deci modulul poate fi modificat ulterior pentru adăugarea unor noi funcții. Sondele nu sunt fixe, ci sunt mobile, deci putem prelua date din diverse zone, diverse orașe, astfel încât putem lua măsuri împotriva poluării și pentru reducerea poluării”.

Proiectele sunt mai ușor de realizat în Norvegia

Șansele ca o astfel de idee să prindă contur cât mai repede sunt mai mari în Norvegia, decât în România. O bună parte din cercetarea necesară pentru realizarea unor astfel de proiecte e realizată în colaborare cu colegi și profesori din mediul universitar, atât din țară, cât și din Norvegia. „Este mult, mult mai ușor în Norvegia, pentru că există o mai mare deschidere, poți monetiza și atrage investitorii mult mai ușor. Pe scurt, ești încurajat. În țară, există profesori universitari care susțin studenții cu astfel de inițiative, însă nu este suficient, pentru că fără finanțare și potențiali clienți este aproape imposibil. Chiar dacă investești, nu reușești după finalizarea proiectelor să le și monetizezi. Pe când aici, proiectele sunt finanțate de către HSN – universitatea din Norvegia”.

Aviația e prima pasiune

Recent a participat la un concurs organizat de BergHansen în colaborare cu Microsoft și mulți alții, iar alături de un coleg din Romania și unul norvegian au reprezentat universitatea din Norvegia. În urma acestui eveniment, există posibilitatea să fie colaborator la Microsoft, dar încă nu e nimic oficial. Cu toate acestea, prima și cea mai mare pasiune a lui e aviația. „Încă de mic am fost pasionat de aviație, nu exista episod din „Air Crash Investigations” pe care să-l ratez, iar când am zburat prima data, chiar daca eram pasager, mi-a intrat în sange și atunci am zis că mă fac pilot”.

Momentan are puține ore de zbor la activ, dar își dorește să acumuleze cât mai multe și să înceapă pregătirea pentru următoarele module, target-ul fiind Airline Transport Pilot License, adică licența pentru pilot comercial, de linie. „Adevărata mea pasiune e aviația, dar e foarte scump domeniul. În țară, acumularea orelor de zbor și cursurile pentru ATPL costă peste 60.000, așa că o să merg pe informatică până reușesc să îmi strâng banii, care nu-s deloc puțini, dar merită. Zborul e fantastic, nu se poate descrie în cuvinte, iar ca pilot sentimentul e cu totul altul când simți că avionul face ce-i spui tu”.

Sursa foto

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi