Europa sub presiune

Recent, președintele Germaniei, Joachim Gauck, a exprimat un punct de vedere cu privire la atitudinea potrivită a Germaniei (sugerată și Europei) față de fenomenul migraționist. Ideea centrală este că societatea europeană trebuie să fie pregătită pentru un proces de reînnoire, inclusiv prin cooptarea și integrarea imigrației, cu condiția ca toți să se supună legilor și obligațiilor cetățenești. Nu este omis considerentul umanitar.

Nu știu dacă germanii și în general europenii vor subscrie unei astfel de viziuni. Noi, prin poziția exprimată de președintele Iohannis ne-am raliat ideii, dar țări ca Polonia sau Ungaria au manifestat rezerve. Problema aceasta poate avea implicații mult peste cele de suprafață. Că Europa simte nevoia unei reînnoiri, a unei împrospătări, este la lumina evidenței. Ea este supusă procesului firesc de uzură în timp, de îmbătrânire, ajunsă într-un stadiu critic. Va găsi resurse endogene sau va fi (este) nevoită să recurgă la import biologic? Și dacă da, sunt date condițiile conjuncturale actuale implementării unui asemenea demers? Chestiunea în sine depășește granițele continental-europene. Întrebarea de căpetenie este cum se conjugă, cum se împacă procesul de globalizare, de mondializare, cu ideea identitară, cu alte cuvinte dacă aceasta din urmă își mai păstrează semnificația și utilitatea. Altfel spus, cum ar arăta o lume ne-națională, neetnică? Sau, particular, ce consecințe s-ar putea prevedea dacă peste societatea și civilizația (exemplificativ) europeană s-ar suprapune o cultură (tot exemplificativ) arabo-musulmană? Căci în final, despre așa ceva este vorba. Cetățenia, respectul orânduirii legale, sunt una. Gena, mediul specific al sorginții, al creșterii și formării, ca individ și grup social, limba, cultura, în chip specific credința, sunt altceva, sunt elementele definitorii ale identității. Mai e nevoie de ele într-o societate să-i spunem post modernă?

Încercând temerar un răspuns, voi zice da. Se vorbește de o societate multietnică, multiculturală în spiritul viziunii globaliste. Să-i zicem o societate mondială. Poate e posibilă, poate e viabilă, dar imposibil de evaluat din perspectiva momentului actual. Cu alte cuvinte nu se știe dacă ea ar substitui cu succes temeiurile identitare ale popoarelor actuale. Europa nu trebuie să se aventureze sub presiunea unei crize. Respectând drepturile și libertățile individuale într-un raport echilibrat cu sarcinile și obligațiile societății, Europa trebuie să-și găsească propriile resurse de reînnoire, totodată să-și salvgardeze propria identitate. Raportând judecata la fenomenul imigraționist cu care se confruntă, soluția nu este încercarea și tendința de integrare a masivului flux în societatea și cultura europeană. Cu toate eforturile, ei nu vor deveni europeni, ba dimpotrivă, vor tinde să-și impună propria cultură, în special propria credință, se pare de pe picior de frondă. La rândul său, fenomenul migraționist nu este determinat doar de ororile războiului. Pare că în spatele lui este și un element de organizare, de stimulare material-financiară, mânat de interesul destabilizării Europei în cadrul unui scenariu mai larg care amenință pacea lumii, acela de reconsiderare a strategiei și ordinii mondiale.

Într-o astfel de optică deci, imigranților se cuvine să li se asigure condiții temporare de rezidență, concomitent cu ameliorarea condițiilor de reîntoarcere a lor acasă, acolo unde este locul lor identitar. Tot astfel, Europa (și nu numai) trebuie să se implice în reinstaurarea păcii în zona Orientului Apropiat și Mijlociu, în crearea condițiilor ca popoarele arabe să trăiască în libertate, stăpâne pe propriile resurse și demne în concertul relațiilor internaționale. Într-o atare ipostază nu numai că nu vor emigra dar și cei imigrați se vor întoarce la vetrele lor. Misiunea nu este deloc ușoară. Dar dacă Europa și nu numai, este conștientă de gravitatea posibilelor urmări ale fenomenului imigraționist, trebuie să-și asume prețul. Dimpotrivă, orientarea care se degajă din sugestiile președintelui Gauck, subliniat fundată și pe probleme umanitare, comportă, se pare, riscuri cu urmări ce în perspectivă pot depăși ireversibil costurile reclamate de efortul care s-ar impune acum.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi