Sâmbătă,
19.06.2021
Cer Senin
Acum
16°C

Proiecte și beneficiari

 

A apărut și în România, și s-a dezvoltat continuu în ultimii ani, un fenomen care marchează normalitatea societății – o mișcare binevenită de a facilita dialogul între CREATORI (proiectanți, designeri, artiști din toate genurile), AUTORITĂȚI (manageri, primării, avizatori) și PUBLIC (beneficiari, investitori, simpli membri ai comunității).

Este vorba de evenimente publice, tot mai oficiale și cu ecou crescând în mass-media, pe parcursul cărora actori din cele trei categorii, în general cu puțin timp liber la dispoziție, au prilejul să se întâlnească între ei sau măcar să vină în contact cu studii, proiecte, rezultate recente în domeniu, spre a deveni mai avizați în ceea ce fac – iar când e vorba despre responsabili din instituții decidente în viața socială și economică a societății, este chiar esențială competența de apreciere/ evaluare/ reechilibrare a propunerilor urbanistice! Pentru că toate investițiile din fonduri publice sau private în spații publice grevează pe decenii, poate secole, respectivul organism urban.

Este un progres pentru toată lumea faptul că devin tot mai vizibile „Bienalele de arhitectură”, pe orașe mari/regiuni/zone specifice, „Expoziții ale școlilor de arhitectură” (cu proiecte de diplomă, rezultate ale unor cursuri de vară, burse, etc.), apoi prezentări ale firmelor producătoare de materiale de construcții și servicii de amenajări (interioare, urbane, peisagistice).

Dincolo de interese strict comerciale, este vorba mai ales despre:

- Grija și respectul față de patrimoniul valoros, foloasele remarcabile ce pot veni din relația inteligentă a contemporanilor cu moștenirea lor culturală.

- Utilizarea în interesul dezvoltării comunității – amenajarea spațiului de viață în așa fel încât să favorizeze solidaritatea locuitorilor, buna lor relație cu mediul construit, cu resursele existente, cu natura ! Există numeroase exemple de spațiu urbanistic foarte reușit, atrăgător și pentru cei de altă cultură, rezultat din relația economicoasă cu mediul în care s-a construit și cu resursele limitate – tocmai din faptul că nevoile de locuire și viață productivă au găsit forme minimale și rezolvări nepretențioase într-un sit deficitar în resurse...

Aceste aspecte sunt prezente implicit și în actuala expoziție „PROIECTE ALE FACULTĂȚII DE ARHITECTURĂ A UNIVERSITĂȚII SPIRU HARET”, deschisă la Centrul de Informare Turistică a Primăriei Municipiului Sibiu. Expoziția cuprinde proiecte ale studenților din anii II-V și proiecte de diplomă ale promoției 2016 a Facultății de Arhitectură din „Spiru Haret”.

Faptul că secțiunea proiectelor de urbanism se intitulează „Înțelegând orașul. Analiză, critică și scenarii de dezvoltare” este un semnal pentru cei vizați/interesați în descifrarea sfidărilor unei gestiuni onorabile a spațiului urban!

Cu toții ar trebui să fim atenți la mediul nostru de viață, deci și să urmărim analizele pertinente făcute de specialiști, să folosim ocaziile de a sprijini autoritățile în buna cunoaștere și dezbatere a problemelor comunității. Expoziția marchează încă un an în care, dincolo de cursurile și atelierele obișnuite, grupe de studenți-arhitecți vin la Sibiu să-și continue studiul și practica urbanistică, pe zone cu istorie urbană specifică, deci cu viață și locuire segregate în materia aparent amorfă a construcțiilor și spațiilor publice/ semiprivate/ private...

Este remarcabil că studenții anului final au cercetat locuri extrem de diverse, din întreaga țară și din toate mediile construite sau naturale, spre a-și amplasa proiectul  de diplomă, iar tematica acestor proiecte este de mare varietate. Iată trei paliere pe care putem evalua munca lor de foarte tineri specialiști și calitatea îndrumării profesorale:

- Locurile, siturile din România și chiar din alte câteva țări sunt așezări concrete, cu problemele lor specifice, ceea ce favorizează soluții foarte elaborate, și exemple de rezolvare arhitectural-urbanistică în orașe foarte mari/ foarte mici/ stațiuni montane și marine/ saline/ locuri memoriale, etc.

- Sunt exemple de reflecție asupra spațiilor urbanistice de azi, cu cerințele și idealurile comunității contemporane, dar și o diversitate de gândire în spinoasa problemă a relației vechi-nou. Un bun exemplu este propunerea de centru cultural sub zidurile cetății medievale Sighișoara, cu muzeu municipal și alte spații de care orașul duce lipsă, și care se așează remarcabil în sit – ca un soclu arhitectural, cu volume pline, în dispunere oblică, dar și zone puternic vitrate, ca un dialog subtil cu suprafețele masive multicentenare ale fortificațiilor și imobilelor medievale.

- Proiectele de construcții și studiile urbanistice interdisciplinare sunt și un prilej de evaluare prin comparație a soluționării acelorași programe în situri diferite – exemple pentru primari, administratori, conducători de agenții de stat, avizatori, și nu în ultimul rând, investitori, mai ales privați, care se simt uneori „eliberați” de constrângerile reglementărilor naționale și locale, care trebuie să gestioneze complexul fenomen urbanistic – înăuntrul localităților, dar și în peisajul extravilan, la fel de fragil ca și agregat cultural!

Felicitări Facultății de arhitectură de la „Spiru Haret” București și filialei Sibiu a Uniunii Arhitecților, care ne-au oferit această expoziție-eveniment!

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus