Marţi,
04.10.2022
Innorat
Acum
9°C

Microhidrocentrala din munții Lotrului, readusă în dezbatere publică: ”impactul este nul”

Microhidrocentrala din munții Lotrului, readusă în dezbatere publică: ”impactul este nul”

Trei zile mai au la dispoziție sibienii pentru a face eventuale observații referitoare la completările aduse studiului întocmit în vederea amenajării unei microhidrocentrale pe râul de munte Lotrioara.

Completările studiului respectiv vin ca urmare a discuțiilor din cadrul Comisiei de avizare tehnică a Agenției de protecție a mediului Sibiu, comisie care a luat în discuție proiectul microhidrocentralei la începutul lunii octombrie. În urma acelor discuții, cei care gestionează aria protejată unde ar urma amenajată microhidrocentrala au arătat că se opun acestui proiect, iar investitorul (Proinvest Energy SRL) a arătat că ar putea renunța la acesta. Cu toate acestea, în cursul zilei de luni, reprezentanții Agenției de protecție a mediului au publicat pe site-ul propriu completările aduse Studiului de evaluare adecvată (SEA), completări aduse în vederea continuării proiectului. ”Publicul interesat poate transmite în scris comentarii/opinii/observaţii privind documentele menţionate la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu, Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A, in termen de 5 zile de la data afișării”, informează reprezentanții APM Sibiu în anunțul publicat pe 5 decembrie.

schita-microhidrocentrala

”Lucrările propuse se situează pe râul Lotrioara, pe cursul mijlociu - inferior al acestuia, amonte de satul Lotrioara, orașul Tălmaciu, sector neamenajat, care se integrează în planul de amenajare al bazinului hidrografic Olt. Cele mai apropiate zone locuite sunt satul Lotrioara situat la cca. 2,2 km distanță de amplasamentul investiției, satul Boița - 7,9 km și orașul Tălmaciu - 10,8 km”, studiul de evaluare adecvată realizat pentru SC Proinvest Energy SRL, firma care intenționează să amenajeze hidrocentrala pe râul Lotrioara
Chestiunea debitelor: câtă apă mai rămâne în albie?

Discuția de la începutul lunii octombrie a insistat pe faptul că pe râul Lotrioara, unde se intenționează amenajarea respectivei microhidrocentrale, mai există deja șase captări de apă, realizate înainte de 1989 și folosite de Hidroelectrica pentru a pompa, în caz de nevoie, apă în barajul Vidra (amplasat pe râul Lotru). ”Conform indicațiilor primite de la proiectant, toate caracteristicile tehnice propuse prin proiect au ținut cont de existența acestor captări (…)”, se arată acum în completările aduse studiului în discuție.

Potrivit acestor completări, în urma amenajării microhidrocentralei va fi asigurat un ”debit de servitute”. ”Debitul de servitute reprezintă debitul minim necesar a fi lăsat pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul care asigură condițiile naturale de viață ale ecosistemelor acvatice și debitul minim necesar utilizatorilor din aval”, este explicat în completările aduse studiului de evaluare. Acest debit de servitute a fost calculat – susțin cei care au realizat studiul – luând în considerare captările deja amenajate înainte de 1989. ”Acesta este de 0,29 mc/s, fiind calculat și impus de INHGA București. Menționăm că INGHA este singura instituție abilitată și recunoscută de ANAR pentru acest lucru. Totodată, toate caracteristicile tehnice propuse prin proiect au ținut cont de existența celor șase captări și de faptul că pe Lotrioara, la data aprobării studiului INGHA pentru acest proiect, nu s-au executat alte lucrări de barare și nici nu există aprobate și finalizate sau propuse spre aprobare alte proiecte privind noi lucrări de barare a râului Lotrioara. La calculul acestui debit s-a luat în considerare pentru captările de la Hidroelectrica debit de servitute 0”, se arată în completările citate.

Aceleași completări arată că ”în perioada de operare se va utiliza ca resursă de energie regenerabilă apa. Volumul de apă uzinat de microhidrocentrală va fi de maxim 2 mc/s”. Această microhidrocentrală ar urma să ”ascundă” cei maxim 2 mc/s de apă pe o lungime de trei kilometri, după care aceasta va fi returnată în albia Lotrioarei, fapt care – potrivit inițiatorilor proiectului – nu are niciun impact cumulativ asupra ariei protejate. ”Acest lucru este întărit și de faptul că pe tronsonul de 3.000 de m, debitul râului crește de la 0,29 mc/s la 0,575 mc/s, prin alimentarea cu afluenții Sasul, Valea Neagră, Cerbul, Valea Tisei, plus încă patru afluenți necadastrați”, se mai arată în completările amintite.

Atât studiul, cât și completările au fost întocmite pentru SC Proinvest Energy SRL, de către firma clujeană Enviromep SRL.

Citește aici Studiul de evaluare adecvată MHC Lotrioara și, respectiv, Completările la studiul de evaluare adecvată MHC Lotrioara

Citește și

http://www.turnulsfatului.ro/2016/10/06/microhidrocentrala-de-pe-valea-lotrioarei-ajunge-pe-uscat-sau-nu-sunt-sanse-mari-sa-nu-mai-fie-implementat/

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

7 comentarii

Schwartz R.

Acum 5 ani

Limpede , au vrut sa se opuna , sa renunte , bla-bla-bla , dar se pare ca cineva a blatuit , mituit pe cei de la Agentia Mediului . Isi ia comisionul si primarul Mohor din Boita , mare sustinator al proiectului , si uite asa mai distrugem o zona natural alpina din judet , ca de defrisarile de acolo nu mai pomenesc . Bravos baieti " destepti " , sper ca Dna-ul , dar si reactia cetatenilor sa va infunde !
Raspunde

Eka

Acum 5 ani

Cum poti sustine ca impactul e nul ? Daca datele publicate in articol sunt corecte din 0.29mc/s se scot 2mc/s . E noaptea mintii. Sper ca cei din zona sau asociatiile cu orientare ecologista sa opreasca prouectulul. Miroase a spaga de ka 1 posta.
Raspunde

Liviu

Acum 5 ani

Jigodii ordinare va miroase a PSD dupa alegeri si aveti curaj , sa nu venim noi peste voi, cristosii mamii voastre.
Raspunde

Dora

Acum 5 ani

Este clar ca nu mai pupa certificate verzi (pentru ca ar fi trebuit sa-si termine monstruozitatea pana-n 31 decembrie 2016) si tot insista sa distruga valea Lotrioarei! Se pare ca am intrat intr-o frenezie a distrugerii si mafiile de mediu chiar vor sa distruga tot, chiar daca nu prea le mai renteaza. Sa nu uitam ca firma care a facut studiul fals este firma unui fost vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Evident ca APM-ul nu indrazneste sa-i respinga studiul, oricat de fals ar fi. Omu-i infipt bine in sistem.
Raspunde

Ioan Pirjolea

Acum 5 ani

eu am renuntat la pescutul pastravului exact din motivul ca s-au facut microhidrocentrale pe riurile de munte sau au fost canalizate cum sunt multe chiar si pe Riul Mare afluent al riului Cibin, a fost distrusa toata zona de munte cu taieri ilegale (defrisari), pescuit electric si multe altele...bogatia nationala PASTRAVUL INDIGEN este pe cale de disparitie din cauza primarilor si altor factori cu drept de decizie, corupti...
Raspunde

Gargantua

Acum 5 ani

La ce ne mai trebe pastrav indigen ? Pai nu avem firma cu patron sas care creste pastravi hraniti cu concentrate ( Arpasu de Sus si Raul sadului ).... ? Iar daca vrei sa papi acolo la "botu' calului" un pastrav (chiar si crescut in bazin) ai toate sansele sa primesti in farfurie din cei luati congelati de la metro :))
Raspunde

Alin

Acum 5 ani

Blatul il face evident si Natura 2000 care se comporta tot mai evident ca un paravan menit care sa certifice/ legitimeze actiunile distructive din zona ( microcentrale, defrisari, etc ) si sa descurajeze adevaratii activisti pentru mediu a mai intreprinde actiuni.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus