FOTO-VIDEO Construite cu lopata de sibieni, lacurile de la Șopa au ajuns spații pentru chefurile șefilor din AJVPS

Aproape orice sibian știe că la câțiva kilometri de oraș, pe raza comunei Șelimbăr, există trei lacuri lăsate de izbeliște de ani de zile. Aceste lacuri, împreună cu o suprafață însemnată de teren, aparțin Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sibiu. AJVPS-ul are pe malul lacurilor inclusiv o cabană cu locuri pentru grătar, spații de relaxare în aer liber, dar și țarcuri în care erau ținuți porci mistreți și căprioare, pe care se antrenau câinii de vânătoare. Totul a ajuns o ruină.

Conducerea primăriei Șelimbăr anunța în primăvara acestui an că intenționează să preia în administrare lacurile de Șopa, pe care vor să le amenajeze și să creeze pe malurile lor o serie de facilități de agrement. ”Vom amenaja două lacuri pentru agrement, se vor putea închiria ambarcațiuni, iar în plus, vom realiza un traseu pentru biciclete, prin pădure”, declara în luna martie primarul comunei Șelimbăr, Marius Grecu. Acesta mai menționa și că primăria are în 2017 un buget de 31.000 lei pentru proiect.

Lacurile de la Șopa au fost construite la jumătatea anilor 1960, în mare parte prin eforturile membrilor asociației care au muncit cu lopata și târnăcopul la amenajarea unui pârâu care curgea în zonă. Practic s-au construit două diguri cu rolul de a crea adâncime și de a dirija cursul apei. Domnul Teodor Ceană, pensionar acum, avea aproximativ 15 ani când a muncit la construcția lacurilor.

”Au fost construite de noi prin muncă voluntară. Bine, muncă voluntară îi zicea, însă noi, ca pescari, aveam obligația de a face cinci zile de muncă voluntară în folosul asociației. Țin minte că ne adunam destul de mulți oameni și lucram cu cazmaua la diguri, pentru blocarea apei, în rest s-a folosit relieful  existent. Cred că a durat vreun an, doi, toată amenajarea, nu-mi mai amintesc prea bine. Când au fost gata s-au populat cu pește și timp de vreo patru sau cinci ani, cam așa ceva, au fost ținute închise. După ce peștele s-a adaptat și a crescut au fost deschise pescuitului. Oricine avea voie să pescuiască acolo, se plătea o taxă de 10 lei și puteai lua acasă maxim trei kilograme. Dar se prindea pește ca lumea, nu exista să pleci acasă cu mâna goală, prindeam și noi, copiii”, a povestit pentru Turnul Sfatului domnul Ceană, care și în prezent este membru al asociației sibiene.

L-am întrebat și când a fost la pescuit ultima oară acolo.

”La pescuit n-am mai fost de mult, dar pe malurile lacurilor am fost anul trecut, la o plimbare. E dezastru ce a ajuns acum toată zona. Dezastru total, nimic nu mai este îngrijit, nimănui nu-i mai pasă”.

Pe malul celui de-al treilea lac, pornind de la drumul național, AJVPS are construită și o cabană. Ea a fost ridicată undeva la începutul anilor ’70. În teorie cabana ar trebui folosită de membrii asociației și dispune de o un fel de filigorie în aer liber, o zonă pentru grătar, un grajd pentru animale și câteva țarcuri în spate, în pădure, unde în trecut erau ținuți porci mistreți și căprioare.

Drumul de acces la cabană este aproape imposibil, chiar și cu o mașină de teren, iar starea generală a complexului este una proastă. Cabana are geamuri sparte, uși rupte, podeaua este putredă de la infiltrațiile de apă și înăuntru miroase a mucegai. Mizeria este la ea acasă.

Iată mai jos în ce stare se găsea săptămâna trecută cabana:

Pentru administrarea cabanei AJVPS are un paznic plătit să întrețină totul. Îl cheamă Dorel Galasiu și de 12 ani are în grijă complexul. El spune că s-a ajuns în această stare din cauza lipsei totale a investițiilor și că, atât cât a ținut de el, a făcut ce a putut.

”Când am preluat-o eu era o ruină, într-o stare și mai proastă. Avea ușă din placaj, tot ce s-a putut face ca îmbunătățire eu am făcut cu mâna mea, fără bani. De când sunt eu aici nu s-a făcut absolut nici un fel de investiție”, a declarat Dorel Galasiu.

În ultimii ani cabana a fost nefolosită și doar periodic, în trecut, pe aici mai veneau șefii din AJVPS la câte un chef.

”Nu știu că vă spun acum cât de des, dar au mai venit angajații AJVPS în zilele de salariu și mai făceau câte un grătar, mai beau o bere…”, spune paznicul.

Cabana nu are curent electric, ea fiind legată la sistemul de alimentare printr-o improvizație. Când veneau cei din conducerea asociației paznicul făcea legătura, de altfel, în interior existând o plită electrică. Nu există însă facturi.

În spatele cabanei, la câteva zeci de metri în pădure sunt amenajate niște țarcuri. Aici erau ținuți porci mistreți și căprioare, pe care se antrenau câinii de vânătoare. Din descrierile vânătorilor, în țarcul unde se aflau porcii era introdus câte un câine și din posturi de observare se nota cât de repede reușește să ia urma vânatului, cum reacționează la vânat, dacă se sperie când aude focuri de armă și așa mai departe, câinele fiind notat pentru fiecare parametru în parte. Mai mult decât atât, în aceste țarcuri s-au organizat inclusiv concursuri naționale pentru câini de vânătoare.

”De fiecare dată la astfel de evenimente au fost prezenți și cei din conducerea AJVPS”, mai spune Dorel Galasiu.

Reporterul Turnul Sfatului l-a contactat telefonic pe Pompil Varga, cel care vreme de 22 de ani a deținut funcția de director al AJVPS Sibiu, începând cu anul 1995 și până în luna octombrie a acestui an. Varga a refuzat dialogul, lăsând să se înțeleagă că a fost informat de paznicul cabanei că angajatul ziarului s-a interesat de starea cabanei și modul în care a fost întreținută. Mai mult decât atât, Pompil Varga ne-a acuzat că ”umblăm terchea-berchea după interese ascunse”.

Primăria Șelimbăr a preluat lacurile de la Șopa, mai puțin digurile construite de sibieni acum mai bine de 50 de ani, care se află tot în proprietatea AJVPS. Pentru preluarea integrală și amenajarea zonei, conform proiectului despre care vorbea primarul Grecu, este necesară o evaluare tehnică și stabilirea unei valori de inventar, în baza căreia primăria să despăgubească asociația.

De aproximativ o lună de zile director al AJVPS Sibiu este Romeo Stoicescu. Acesta a declarat pentru Turnul Sfatului că va demara procedurile necesare pentru transferarea integrală a lacurilor la primărie. Cât privește viitorul cabanei și al construcțiilor adiacente, urmează să fie luată o decizie de comun acord cu membrii asociației.

”Înainte de toate vom face o analiză, împreună cu membrii din asociației, și cu toții vom vedea ce-i de făcut și dacă se mai poate salva ceva. Vom discuta clar dacă oamenii sunt dispuși să se implice într-un astfel de proiect, pentru că tot ce există acolo aparține membrilor. În același timp trebuie să facem și o evaluare a bunurilor, să vedem exact în ce stare sunt ele, dacă mai pot fi salvate și cu ce costuri”, a declarat Romeo Stoicescu, directorul AJVPS Sibiu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).