Dr. Maximilian Drăgan, coordonator Regiune Gastronomică Europeană 2019: Programul acesta nu poate să dea greș!

De mai bine de o lună de zile programul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 are un coordonator. Un șef care să răspundă de implementarea lui. În persoana lui Maximilian Drăgan, în vârstă de 43 de ani, medic veterinar la bază și fost consilier personal al președintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean. De la programul RGE 2019 toată lumea are așteptări similare programului Capitală Culturală Europeană 2007, însă a mai rămas puțin peste un an și nu s-au întâmplat foarte multe. Tocmai despre asta am stat de vorbă cu Maximilian Drăgan, să vedem unde suntem și unde vrem să ajungem.

Rep.: Care este crezul acestui program, despre care se spune că ar putea schimba în bine orașul și viața sibienilor? De la ce pornim și unde vrem să ajungem?

M. D.: Crezul apare în documentul care a stat la baza acordării titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2019 și este asumat de toți cei șase parteneri: Primăria municipiului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu, Primăria Mediaș, Asociația Județeană de Turism, Universitatea ”Lucian Blaga” și Camera de Comerț și Industrie. Toți acești parteneri și-au asumat un scop, în baza căruia Institutul de Gastronomie, Artă, Cultură a acordat Sibiului această titulatură. În documentul respectiv se specifică misiunea și viziunea acestui program, precum și trei obiective generale foarte bine delimitate.

Rep.: Care sunt?

M. D.: Promovarea regiunii Sibiu, inclusiv nordul județului și zona rurală, ca destinație turistică într-un context gastronomic prin care toată regiunea își asumă această misiune și această viziune legată de producția agricolă sustenabilă, chestiuni legate de sănătate, creșterea nivelului de educație alimentară, totul într-un context turistic. Acesta este un document asumat.

Rep.: Am citit proiectul și am participat la unele evenimente dedicate Regiunii Gastronomice, până acum, însă Sibiul nu înseamnă numai Piața Mare sau Sibiel, ci și Gușterița sau Zona Industrială Vest. O să zică sibianul de rând: ce am eu de câștigat pe urma Regiunii Gastronomice, că sunt și banii mei acolo?

M. D.: Proiectul are o majoră componentă locală. Nu înseamnă doar turiști, ci și grija pentru sănătate, grijă care vizează în special persoanele vârstnice și copiii. Aceasta este o direcție, la care adăugăm latura educativă. Orice locuitor al Sibiului își regăsește locul în program. Regiunea Gastronomică Europeană își propune să demareze în 2019 o serie de proiecte prin care să faciliteze accesul populației la hrană sănătoasă. Acolo se vorbește, spre exemplu, de siguranța alimentelor, ceea ce nu înseamnă doar cantitate ci și calitatea crescută a hranei. Totul într-un context declarat și asumat de principalii factori decizionali. Întreg programul este construit pe o bază solidă și este îndreptat către îmbunătățirea vieții fiecăruia dintre noi. Și mai aduce ceva în plus, ceva ce a devenit foarte rar în România: cercetare și inovare. Stimulează dezvoltarea de proiecte care, în acest context gastronomic, să creeze posibilitatea apariției unor feluri de mâncare noi, a reinventării unor mâncăruri, redescoperirea unor soiuri aproape dispărute sau a unor rețete. Încă avem un tezaur neprețuit în zona rurală. Din fericire pentru noi, programul vine la momentul potrivit pentru că încă avem deținători de tezaur, de la oameni prin sate până la instituții de cultură. Acești deținători de tezaur au povești despre produse disponibile în zonă. Ele întotdeauna sunt legate de local. Ne întoarcem și culegem toate aceste date și pe măsură ce le aducem în Sibiu ele devin publice, astfel încât chefi, bucătari, cofetari, toată lumea să le poată accesa și de aici să înceapă să inoveze.

Rep.: Din punctul acesta de vedere, cum se spune pe românește, e mură-n gură!

M. D.: Da, numai că trebuie creat acel context prin care fiecare să-și găsească un loc. Să vă dau un exemplu. Un crescător de oi din Mărginimea Sibiului, care nu se află la o distanță foarte mare de Sibiu, omul își ține oile și la munte și undeva în zona Mărginimii. Pentru el, astăzi, producția de brânză este o activitate complementară care-i aduce financiar, cu urcușuri și coborâșuri, o oarecare stabilitate. Ce vrem noi este ca în perioada următoare să-l facem conștient că poate să profite mult mai mult de activitatea aceasta și poate să-i dea o componentă nouă, suplimentară, care va aduce și prosperitate prin diversificarea activității. Poate foarte ușor să adauge valențe turistice produsului său, astfel încât să-și găsească locul în program. E adevărat, ca să facem asta trebuie să comunicăm și oamenii trebuie să afle ce șansă există. Trebuie să-i spunem că stâna poate fi amenajată pentru turiști. Asta înseamnă și că trebuie investită o sumă, dar noi îi oferim toate informațiile necesare și din 2019 această stâna poate intra în circuitul turistic. Nu are cum să dea greș! Tocmai datorită acestui program Sibiul beneficiază de o vizibilitate foarte mare pe latură gastronomică de care trebuie să profităm. Vă pot da o mulțime de astfel de exemple. Vă pot arăta restaurante care valorifică prin meniu ce găsesc mai bun în sezon, ori care se îndreaptă tot mai mult către furnizori locali și scot în față rețete locale. Din fericire, avem furnizori locali diversificați și cu produse tot mai bogate. Din păcate, o să constatăm treptat că nu avem destui. Și aici este marea problemă pe care acest proiect o găsește la demararea lui, o precară infrastructură gastronomică. Dacă noi ne orientăm către produse locale și concentrăm atenția, de la cel mai simplu cetățean al județului până la marile restaurante, deci dacă toată lumea se orientează către produsele locale, în același timp suportând niște costuri care reduc amprenta de carbon și impactul asupra mediului, atunci toată lumea are de câștigat și acesta este viitorul.

Rep.: De acord, dar noi vorbim despre amprenta de carbon și impactul asupra mediului, ori pe oameni i-a întrebat cineva ce vor? Ce deschidere credeți că veți găsi în satele sărace sau la un cioban la stână?

M. D.: Aceasta este o etapă a proiectului în care ne aflăm acum, distribuția mesajelor și a țintelor de comunicare. Până acum proiectul a avut activități foarte puține, nu a avut nici echipă, nici coordonator, de la obținerea titlului până în luna octombrie. Abia după luna octombrie am început demararea de mesaje către grupurile țintă.

Rep.: Care este feed-back-ul?

M. D.: Deocamdată nu există pentru că suntem într-o fază incipientă, acum setăm mesajele și facem grupurile de comunicare. Procesul este într-o evoluție și oportunitățile de comunicare apar constant în jurul nostru. Să vă dau alt exemplu: prezenta noastră la Târgul de Turism al României de la București. În interiorul standului Sibiului programul Regiune Gastronomică a avut un loc aparte și cu rezultate bune am putea spune noi. Animațiile gastronomice pe care noi le-am făcut la standul Sibiului au fost de cu totul și cu totul altă natură față de ce s-a întâmplat acolo. Pâine cu slănină dă toată lumea, dar să dai pâine cu slănină și să vorbești despre asta într-un anumit context, important pentru oameni, face diferența. Când faci lucrurile astea serios ești perceput ca și comunitate. Sibiul este văzut ca o comunitate aparte, care se apleacă asupra unor lucruri importante. De aceea Sibiul are imaginea pe care o are, atât în țară cât și în străinătate. Noi am servit pâine cu slănină, dar i-am dat o valoare acelei pâini și obiceiurilor din spatele ei, am arătat ce înseamnă pentru noi pita cu slănină. La târg am avut cu noi doi tineri bucătari foarte talentați care au reinterpretat un preparat tradițional sibian. Și toată povestea a fost despre local, toate produsele au fost locale și autentice sută la sută. Și am mai făcut ceva complet nou: o sesiune gastronomică adresată copiilor și una seniorilor și persoanelor cu restricții alimentare. Concomitent cu târgul a avut loc Arena Bucătarilor, la doi pași distanță, o emisiune TV. În juriu sunt șase bucătari foarte cunoscuți în România și toți au venit să vadă oferta noastră știind foarte bine de ce vin. Am discutat pe urmă cu o parte dintre ei și sunt foarte interesați de programul Regiune Gastronomică, tocmai pentru că în interiorul lui există niște lucruri adânci, profunde, foarte serioase. De asta el și este greu de implementat, dacă ar fi s-o facem superficial, să punem câteva etichete pe uși, apoi să trimitem sigla la toată lumea, ar fi foarte ușor. Dar e nevoie de substanță. Nu vrem să ratăm această imensă oportunitate, vrem ca urmările programului să se resimtă în următorii zece ani, așa cum s-a întâmplat cu programul din 2007, Capitală Culturală Europeană.

Rep.: Bun, vrem ca efectele să se simtă mulți ani de acum înainte și vrem să avem și mai mulți turiști, dar toate datele statistice ne arată că zona Sibiului este aproape de saturație, gradul mediu de ocupare al spațiilor de cazare este mult peste ce se întâmplă în țară și la marile evenimente se simte o lipsă acută de spații noi. Care e viziunea, de ce vrem să vină oameni în plus, când deja avem cam cât putem duce?

M. D.: E adevărat că Sibiul atrage un număr tot mai mare de turiști, însă asta nu este întâmplător, tocmai faptul că avem o agendă culturală serioasă, bine fundamentată și politici pe termen lung ne permit să facem asta. Aceste evenimente pe care le vedem week-end de week-end atrag turiști, în municipiul Sibiu cu predilecție, ele creează brandul cultural al orașului. Când vine vorba despre regiune sau despre județ, lucrurile nu mai stau așa. Gândiți-vă la Mediaș. Contextul nu a fost de aceeași natură să ducă turiștii în tot județul și la Mediaș. Tocmai de aceea programul RGE 2019 este o mare șansă, el vine cu acțiuni în mediul urban, în Sibiu, însă foarte multe vor ridica nivelul Mediașului, al zonelor rurale. De asta spun că este foarte important cum organizăm și ce tip de activități facem. Dacă vrem ca turiștii să spună mai departe cât de bine s-au simțit și vrem ca ei să revină, atunci calitatea trebuie să fie una deosebită. Componenta gastronomică în zona rurală ne ajută, dă un suport potrivit, avem foarte multe produse interesante, fiecare cu povestea lui. Proiectul nu vine pe un teren viran, avem un know-how foarte pozitiv.

Rep.: Concret, cum va funcționa RGE din punct de vedere al evenimentelor? Vom avea o agendă cultural-gastronomică, pe modelul celor existente deja, cu finanțare publică? Care e bugetul pentru 2018?

M. D.: Când vorbeam despre comunicarea programului mă refeream inclusiv la faptul că ea trebuie să aducă repede, în prima jumătate a anului viitor, parteneriate și colaborări serioase. Spre deosebire de Capitală Culturală Europeană 2007, Regiunea Gastronomică Europeană 2019 nu are un buget de tipul acela. Pur și simplu programul este construit altfel. Va funcționa, pe de o parte, din banii alocați din bugetele membrilor consorțiului, în general fiind vorba despre bani pentru derulare de activități. Sunt neclarități la nivelul bugetului inclusiv din cauza modificărilor recente de natură fiscală.

Rep.: De acord că au fost modificări fiscale, dar timpul se scurge, a mai rămas doar un an.

M. D.: Așa e, dar eu am o lună de zile de când m-am apucat de treaba asta. Ca să revin, avem pe de o parte presiuni fiscale la nivelul organismelor care finanțează acest proiect din bugetele proprii, și pe de altă parte avem finanțările unor sponsori și parteneri importanți. Spre deosebire de 2007, din punctul acesta de vedere lucrurile s-au modificat în România, în general. Există un apetit pentru astfel de evenimente din partea unor companii private, bineînțeles, fiecare cu așteptările lor.

Rep.: Avem parteneriate semnate?

M. D.: Avem discuții pornite.

Rep.: Ok, dar pe de altă parte ați vorbit despre evenimente pentru turiști în mediul rural, ori la stână. Tanti Veta o să spună că ea le dă zacuscă și compot, dar cu se alege? Nea Vasile pune brânza pe masă, dar brânza e pe bani. Și unul și altul o să spună că le bate ANAF-ul pe urmă la ușă, că n-au tăiat chitanță…

M. D.: Absolut, cu siguranță asta se va și întâmpla, programul nu-și propune să dea cuiva de mâncare pe gratis. Ei vor trebui să facă ce face orice gazdă în destinațiile turistice. În turism se zice că trebuie să ai o poveste care să tragă turistul, să ai un eveniment, o întâmplare acolo, și să ai niște lucruri pe care turiștii să cheltuie banii.

Rep.: Bun, povestea o avem.

M. D.: Da.

Rep.: Evenimente vom crea, că asta trebuie să facă programul.

M. D.: Da, în mare măsură, după ce vor fi periate și rearanjate.

Rep.: Cu ce bani?

M. D.: Cu ce bani s-au făcut și până acum, inclusiv din cofinanțări.

Rep.: Și cum s-a stabilit care vor fi evenimentele? Eu n-am văzut nicio dezbatere publică pe  tema asta.

M. D.: Nu s-a stabilit nimic, programul are la bază acel ghid despre care vorbeam la început și care este public. În ghidul acela public există o serie de evenimente care fac parte din agendele culturale, sociale, comunitare ale municipiului, județului, primăriilor și așa mai departe. Aceste evenimente există deja, ele vor fi îmbunătățite. Nu are rost să luăm de la zero acum Festivalul de la Moșna, cel al țuicii și brânzei de la Rășinari, porcul de Bazna și așa mai departe. În 2019 toate aceste evenimente se reinventează, lucrurile bune rămân și sunt dezvoltate, cele care nu-și au rostul dispar. Din fericire, știind din timp de programul acesta, putem spune că în 2017 au fost făcute destul de multe acțiuni de natură gastronomică, majoritatea instituțiilor s-au alăturat ideii.

Rep.: Ca să tragem o concluzie, după o lună de la preluarea coordonării programului RGE 2019, cât de optimist ești în privința viitorului și efectelor lui?

M. D.: Foarte optimist! Foarte optimist, indiferent că sunt eu la coordonare sau se ocupă altcineva de el. Programul acesta nu poate să dea greș. E atât de bine ancorat în realitățile serioase ale Sibiului încât nu poate să dea greș. Pot apărea probleme, poate fi încetinit, pot să se supere unii oameni, să se încurce anumite activități, însă programul în anvergura lui nu mai poate fi oprit. El deja își are direcția lui și bazele există. Mereu dau acest exemplu: dacă în 2007 Sibiul n-ar fi avut evenimente consistente și de calitate ar fi însemnat ca după să avem manele.

Sursa foto

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815