”Dezvoltarea infrastructurii domeniului schiabil, Munţii Făgăraş (200 zile cu zăpadă pe an – Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraş” este numele proiectului pentru care fostul Ministru al Turismului, Mircea Dobre, a ajuns în Sibiu la sfârșitul anului trecut. Noul ministru, sibianul Bogdan Trif, a susținut la rândul său că prioritatea sa este investiția într-o stațiune de schi în Munții Făgăraș.
Ideea de a face în Făgăraș un resort de schi nu este nouă. Nicolae Ceaușescu avea toate planurile pregătite pentru această investiție în anul 1975, însă în cele din urmă a optat pentru reînceperea Canalului Dunăre – Marea Neagră. Pe hârtie, în Munții Făgăraș trebuiau să existe cinci instalații de telegondolă, șapte instalații de telescaun, patru instalații de teleschi, 15 pârtii de schi de diferite grade de dificultate, teren de hochei, pistă de patinaj viteză, hoteluri, cazino, sală de sport, bazin de înot.
Proiectul fost redeschis acum, cel puțin la nivel declarativ, de guvernele Tudose și Dăncilă. “Această investiției este foarte necesară, trebuie să dăm posibilitatea cetățenilor români să își petrecă vacanțele de iarnă în România, să nu mai plece în alte țără, în Franța, Germania, Austria sau Elveția. Cred că am avea și un aflux de cetățeni străini, (…) cred că asta ar fi prioritatea zero a mandatului meu”, a spus Bogdan Trif, în ziua audierii sale de comisiile de specialitate ale parlamentului.
„Eu ţin foarte mult la chestia asta cu investiţiile şi vă spun, dacă numai pe ăla cu Munţii Făgăraş l-am face, am dubla capacitatea de schi a României. Ar fi 150 de kilometri de schi într-un singur loc, unde zăpada este peste 250 de zile naturală. Nu au mulţi în Europa. Ăla e un vis de-al meu personal. Dacă-l văd începând, pur şi simplu să vină un utilaj, cred că sunt deja în al nouălea cer”, fostul ministru al Turismului, Mircea Dobre.
ADI Monte Făgăraș caută finanțare
De reluarea proiectului, pe lângă Ministerul Turismului se ocupă A.D.I. Monte Făgăraș Bâlea Capra. Președintele Agenției de Dezvoltare Intercomunitară este Lucian Dumitra, fost administrator al Consorțiului pentru dezvoltare interregionala Sibiu – Agnita”, care își propunea reînvierea mocăniței ce făcea legătura dintre Agnita și Sibiu. Asocierea include nouă primării din județele Sibiu, Brașov, Argeș. Din județul Sibiu sunt prinse localitățile Cârțișoara, Arpaș și Porumbacu), din județul Brașov – Ucea, Drăguș și Viștea – iar din județul Argeș – Refu, Cicăneștiși Albești.
Prima lor sarcină este realizarea unui studiu de fezabilitate, care apoi să fie finanțat de Guvern, prin Ministerul Turismului. Surse apropiate ADI Monte Făgăraș spun că pentru început ar fi vorba de 500 de mii de euro, bani care deocamdată nu există. ”Un nivel al investițiilor ar putea fi dat de un plan de mobilare urmat de un studiu de fezabilitate. Acest lucru trebuie să aibă în vedere că domeniul schiabil Bâlea – Capra ar trebui să conțină peste 100 de km de pârtii, într-o zonă delimitată de Piscul Negru (1.200 m alt.) și culmea Mușeteica (2.200 – 2.400 m alt.) la sud, muchia Podeanu (1.900-2.200m alt.) la vest, culmea Rîiosu – Buda – Arpașu Mic (2.360-2.450 m alt.) la est și valea Bâlii respectiv valea Doamnei (min. 1.234m alt.) la nord. Acest domeniu a fost stabilit în urma unor observații care au durat zeci de ani și în baza propunerilor venite în special din partea salvamontiștilor din Argeș și Sibiu, dar și în urma lucrărilor demarate și finalizate în anii 70-80 de Centrul de Proiectări Județean Sibiu, cu un proiect adus la stadiul de execuție și care propunea instalații de transport pe cablu de aproape 23 km și pârtii de schi de aproape 30 km. Situația de atunci s-a schimbat, astăzi majoritatea pârtiilor vor fi în Argeș, iar în acest domeniu schiabil se poate intra prin două puncte: Piscul Negru și Bâlea Cascadă”, spunea în urmă cu câteva luni, Marius Olaru, managerul Bâlea Turism, într-un interviu acordat ziarului Turnul Sfatului.
Exemplul din Bulgaria. Investiții de 4 miliarde de euro
Până la discuțiile legate de ce s-ar putea construi în Munții Făgăraș, mai la sud de noi, bulgarii vorbesc despre investiția de 4 miliarde de euro făcută în Bansko. Într-un interviu acordat GSP în 2011, Aleksandr Kravarov, primarul din Bansko, a vorbit despre cum s-a realizat transformarea localității montane din Bulgaria în cel mai important resort de schi din estul Europei. ”Bansko a devenit staţiune de schi din 1984. Totul a început cu doar două pîrtii şi un singur telescaun. În perioada 2000-2005 s-a dezvoltat enorm şi a ajuns ceea ce este astăzi: 75 kilometri de pîrtii de toate dificultăţile, o telegondolă, o mulţime de teleschiuri şi telescaune. Legat de investiții, cifra se apropie de patru miliarde de euro, exclusiv investiţie privată. Vorbim atât despre companii din Bulgaria, cât şi din afară, care s-au implicat în construirea de imobile, de instalaţii de urcare, de amenajare a pârtiilor. Guvernul nu a cheltuit nici un ban, doar a sprijinit dezvoltarea prin faptul că a oferit o serie de facilităţi fiscale”, spune primarul. În urmă cu șapte ani, Bansko atrăgea aproximativ 600 de mii de turiști în timpul sezonului de iarnă, care cheltuiau, după calculele primarului, în total, în jur de un milion de euro pe zi.
Patru miliarde de euro (19 miliarde de lei) este suma totală propusă pentru investiții de Guvernul Tudose, în bugetul pe 2018.
”Multe din datele proiectului din anii 70 pot fi folosite și acum. Conformația muntelui a rămas neschimbată. Secțiunile longitudinale ale pârtiilor rămân în unele situații aceleași, bazinul hidrografic la fel. În schimb, s-au și modificat unele condiții avute în vedere la elaborarea proiectului. În zonă este gândit să fie adus curent de 110 KV, stâlpii sunt proiectați pentru astfel de curent, au apărut tehnologii și utilaje performante și se încearcă o amplasare a pârtiilor care în primul rând să corespundă din punct de vedere al siguranței schiorului. Toate acestea la cele mai înalte standarde”, Marius Olariu, manager Bâlea Turism.
Celelalte proiecte din Sibiu
Pe lângă stațiunea de schi din Munții Făgăraș, Masterplanul Ministerului Turismului cuprinde în județul Sibiu alte cinci proiecte majore: Dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă, orașul Avrig; Înființare bază tratament (wellness), comuna Bazna; Înființare bază de agrement (aqua park), comuna Bazna; Dezvoltarea infrastructurii turistice în stațiunea balneoclimatică Ocna Sibiului, orașul Ocna Sibiului; Bază salvare Salvamont în stațiunea Păltiniș, municipiul Sibiu. Planurile de la minister nu cuprind însă și alte detalii legate de cum se vor implementa acesta proiecte, nici surse de finanțare clare sau termene detaliate.
Foto: www.nationalgeographic.com
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Politic
Alătură-te comunității
16 răspunsuri
-
-
-
ma uit la harta aia si ma intreb, de ce tocmai acolo (pentru ca exista drum?. Am schiat toata tarlaua din ambele vai – pante care variaza prea mult la inclinatie – deloc recomandate pentru partii de ski. Valea Balea si valea Doamnei sunt printre cele mai proaste vai pentru ski, exista insa cateva vai adiacente care au o panta constanta, foarte bune pentru partii. Insa la acestea trebe drum de acces.
-
Stiti cum e asta cu partiile, daca facem o comparatie cu o gospodarie? Noi avem inca wc-ul in curte, dar ne facem planuri despre ce jacuzzi sa ne luam. Faceti ba drumuri, garantez ca vor fi mai eficiente din toate punctele de vedere decat partiile astea facute pe incalzire globala … !!!!! Dar din alea cu 2 benzi pe sens cel putin si delimitate sa nu ne mai omoram intre noi …
P S D – de 27 de ani administratorul bunurilor tale 🙂 Nu vedem padurea de copaci …
PS: sa nu va imaginati ca am si vazut partiile. vorbim povesti si noi ca si ei 🙂 Doamne ajuta sa schiem fain
-
De ce nu vor sa dezvolte mai mult VIDRA pentru ca oricum acolo s-a inceput ceva si arata bine…mai trebuie infrastructura, hoteluri, o gramada de alte lucruri, dar e ceva miscat si se poate dezvolta…mai este si Sureanu in apropiere care necesita infrastructura mult mai buna…apoi Ranca tot prin zona…este mult mai vasta zona care permite extinderea actualelor partii…
-
Prioritatile in Turism ar trebuii sa cuprinda cu totul alceva, nu planuri megalomane ceausiste care sa mutileze arii naturale care se vor conservate.
Turistii straini daca vin in Romania, cei de lux cu avionul in locatii bine stabilite de 5 stele, cei care vor sa vina pe cale rutiera de obicei evita Romania, datorita infrastructurii rutiere proaste.
In Turism prioritar ar tebuii sa fie infrastructura, deficitul de personal calificat, imbunatatirea serviciilor, facilitatile fiscale si o retea integrata a statiuniilor in vederea valorificarii lor atat vara cat si iarna. Pentru toate acestea trebuie sa existe BANI, vointa politica si munca, nu minciuni si hotii.
Dar cum caracterul acestui popor a fost pervertit in special din perioada fanariota ce sa ne mai miram la nivelurile din zilele noastre. Am ajuns experti in sifonarea banilor europeni in proiecte private nu sociale.Ar trebuii sa deschidem Universitati de prestigiu Mondial in ale smecheriei, hotiei si coruptiei in care sa predea doctoranzii plagiatori. RUSINE. -
Domnu´ Bratu, inainte de a da drept exemplu domeniul schiabil Bransko, ar fi trebuit sa va informati.
Pentru a se realiza un asemenea proiect in Romania, mai intai va trebui ca Dragnea sa omoare legile si Justitia. Pentru ca la bulgari nu s-a respectat nici legea, nici suprafata aprobata: s-au constuit intr-o veselie hoteluri si pensiuni, care acum stau goale. Pentru a mai vinde din ele, se cere marirea statiunii, deci alte defrisari, alte suprafete pentru lacurile de acumulare pentru tunurile de zapada si multe alte rele.
Mai bine sa lasam muntii cum sunt, iar amatorii de schi sa mearga in continuare in strainatate. -
Vad ca isi dau cu parerea aici unii , care ne dau lectii de ecologie, cu lozinci de felul ” lasati muntii neatinsi”, sau „Muntii Fagarasi- arie naturala protejata”, si alte aberatii de genul asta.
Eu i-as imparti pe acesti oameni in 2 categorii:
1. Oportunisti, sau vuvuzele, care sunt platiti sa faca propaganda si sa incerce pe toate caile sa blocheze dezvoltarea unui domeniu schiabil competitiv in Romania;
2. Naivi, dezinformati, care isi dau si ei cu parerea ca sa faca pe interesantii.Un lucru insa au in comun: ambele categorii servesc interesele Austriei care atrage cea mai importanta parte a schiorilor din Europa, si care incearca pe totate caile sa demonteze orice initiativa de amenajare a unor zone de practicare a sporturilor de iarna in special in statele din Est.
Daca va aduceti aminte acum cativa ani se vehicula varianta transformarii Muntilor Fagaras in rezervatie naturala, cu „promovarea dezvoltarii armonioase a ecosistemelor naturale” si alte vrajeli de-astea propangandistice. Le gasiti pe toate aici,http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-03-23_Planul_Management_Muntii_Fagaras_Piemontul_Fagaras.pdf ( pentru cine e curios).
Si mai interesant este acest articol: http://www.bizbrasov.ro/2016/06/25/parcul-national-fagaras-va-deveni-yellowstone-ul-europei/.
Absolut intamplator, initiatoarea acestui proiect este Fundatia Conservation CARPATHIA, fondata si condusa de Cristoph si Barbara Promberger.
Hmmm. Al dracului de cumsecade nemtii astia.
Adica ce vor sa nemtii astia simpatici?
Pe intelesul tuturor, ei vor ca muntii nostri sa ramana neatinsi, sa vina sa se plimbe pe gratis toata Europa prin muntii nostri, (si sa lase cateva zeci de milioane de Euro/an), iar noi, sa mergem la ei sa practicam sporturile de iarna.
In bani, asta se traduce in miliarde de euro care se duc anual la ei, in timp ce Romaniei i se scot ochii cu 10-20 de milioane/an pe care mai trebuie sa-i si cheltuim cu mare atentie si sa dam socoteala de ei.Cam asta e smecheria, tradusa pentru toata lumea.
Acum, sa nu ma intelegeti gresit, nu am nici o speranta ca actualul guvern PSD, cu ministru al turismului in persoana sibianului Bogdan Trif, va face ceva in acest sens (sper din suflet sa ma contrazica), dar adevarul este ca avem si frane majore puse de catre prietenii nostri vest- europeni.
C-asa e in tenis.
Toate comentariile sunt moderate de către redactorii TS, înainte de publicarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv/licențios sau informațiile false. Mulțumim.
nu aplici o lege retroactiv dupa ce 50 de ani nu ai facut nimic ca si stat !
cum aprobati un asemenea comentariu ? asemenea specimene nu au ce cauta la ziar si nici in societate. pe coclauri,…
Lege a fost mereu, dar nimeni nu o aplica Vina : 50 % autoritățile care au o birocrație uriașă pentru…
E mai ‘otz’ primarele si uita ca EL,PRIMARUL impreuna cu Acel Consiliu Local POATE BLOCA PRIN NEEMITERE Autorizatie Constructie si…
Vezi ca ai uitat sa îți iei pastilele? Ești ruda cu aia care urlau ca dacă se reabilitează blocul pe…
Citește și
-
FOTO Olimpiada de Iarnă care n-a mai fost. Planurile lui Ceaușescu de a organiza Jocurile Olimpice de Iarnă. Cum trebuiau să arate Păltiniș și BâleaAlin Bratu12 februarie 2026Olimpiada de Iarnă din România, până cel târziu în anul 2010, a fost unul din visele fostului dictator Nicolae Ceaușescu care nu s-au mai realizat. În presa comunistă nu apare niciun detaliu legat de acest subiect, au vorbit doar oamenii -
Știrile din weekend: S-a întors Iohannis, Sibiul producea puțin și prost acum 300 de ani și motivele pentru care nu avem cartiere moderneAlin Bratu16 februarie 2025Acestea sunt cele mai importante informații din weekend: 20:11 Fabrica de carton, barometru pentru economie: „Primele semne din acest an arată o stagnare pe volume, chiar vedem contracţie pe piaţa auto şi de mobilă“ Publicitate Publicitate Rondocarton, parte a grupului -
Sibiul va apela la Google și companiile de telefonie mobilă pentru a crea profilul turiștilorIon Surdu31 octombrie 2024Asociația Județeană de Turism Sibiu (AJTS) vrea să colaboreze cu Google și companiile de telefonie mobilă pentru a obține date precise despre turiștii care vizitează județul, respectiv pentru a putea crea un profil al acestuia. E vorba despre crearea unui
Cele mai citite știri
-
Ceasuri și monede de aproape 95.000 de euro, găsite la Adriana Viliginschi, ajung la fiica lui Adrian KreinerSilvana Armat21 octombrie 2026Ceasuri de lux Audemars Piguet și Chopard, un colier și peste 750 de monede, evaluate în cursul anchetei la 94.421 de euro, vor fi restituite fiicei omului de afaceri Adrian Kreiner. Bunurile au fost ridicate de procurori de la locuința -
„Încercăm să oprim chiar toate mașinile care trec”. Anchetă de circulație pe A1, DN1 și DN14, în județul SibiuAndrei Pleșa21 octombrie 2026Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov a organizat miercuri, în județul Sibiu, ancheta de circulație origine-destinație pe DN1, în zona comunei Șelimbăr, și pe DN14, în zona Mediașului. Miercurea viitoare, pe 28 octombrie, personalul DRDP Brașov va continua
Lasă un răspuns