Interviu. Noua strategie turistică a județului: Sibiul are o ofertă mult mai complexă decât Brașovul și se poziționează altfel

În această perioadă o serie de specialiști din țară și străinătate lucrează la noua strategie turistică a județului Sibiu. Primele date oficiale vor fi făcute publice la sfârșitul acestei luni. Până atunci reporterul Turnul Sfatului a stat de vorbă cu Ioana Ivanov, partener asociat în cadrul Civitta România (fosta SC GEA Strategy & Consulting SA), compania care a câștigat cu aproape 20.000 de euro licitația organizată de Asociația Județeană de Turism Sibiu pentru a reinventa imaginea Sibiului în ochii turiștilor.

I.I.: Eu sunt urbanist și mă ocupă în special de proiecte de dezvoltare urbană și dezvoltare regională, așa că acest proiect pentru Sibiu ni s-a părut foarte atrăgător.

Rep.: Cum ați ajuns să vă ocupați de viitorul turismului sibian?

I.I.: Compania este una de consultanță, oferim servicii integrate și pentru actori publici și pentru actori privați. Suntem o companie care recent a devenit parte dintr-un consorțiu internațional, cu birouri în zece țări din Europa Centrală și Est, precum și cu un birou de vânzări în Marea Britanie, iar în România funcționează unul dintre cele mai mari birouri ale consorțiului. Avem colegi inclusiv în Estonia și Lituania care analizează domeniul turismului și care au venit cu input pe zona de promovare și inovare. Noi asta sperăm să se transpună în planul de acțiuni al Sibiului.

Rep.: Ce v-a atras la Sibiu, de ce ați vrut să faceți strategia Sibiului?

I.I.: Sincer, mi-am dorit foarte mult proiectul acesta. Este foarte provocator. În 2011 am venit prima dată și am descoperit Sibiul și Valea Hârtibaciului lucrând la un alt proiect european, un proiect de promovare și valorificare a patrimoniului cultural. Mi-a plăcut foarte mult Sibiul și zona și când am văzut că se lansează o oportunitate aici mi-am dorit-o foarte mult. Fiind o companie de consultanță noi urmărim toate licitațiile din SEAP și când am văzut Sibiul am zis că trebuie să ne înscriem. Important de menționat că avem mai mulți parteneri în spate, inclusiv RIZIdesign, un start-up destul de prezent cel puțin în București pe zona de design și marketing, precum și o colegă pe zona de PR, consultant extern. Deci am făcut o echipă multidisciplinară, nou venim cu experiența de dezvoltare, teritoriu, turism, ei vin cu zona de marketing și PR.

Rep.: De obicei când e vorba de turism în Sibiu lumea ne laudă, că avem brand, că suntem cunoscuți, că avem mulți turiști, însă cifrele de la Statistică ne arată altceva...

I.I.: Nu este adevărat, Sibiul este pe locul șase din punct de vedere al numărului de turiști și în top pe turiștii internaționali.

Rep.: În același timp avem doar 40% din numărul de turiști pe care îi are Brașovul. A fost cazul lunii decembrie.

I.I.: Poate este vorba de sezonalitate, dar Sibiul are o ofertă mult mai complexă decât Brașovul și se poziționează altfel. Noi am studiat și Brașovul în categoria competitorilor, fiind și învecinat, având și cadru natural similar, am avut discuții pe zona aceasta de turism montan. Profilul celor două destinații este complet diferit și poziționarea brandului, inclusiv ceea ce propunem noi, este foarte diferit. Sibiul merge pe zona cultuală, gastronomică, eco-turism, turism sustenabil, spre deosebire de Brașov. Și am mai propus noi categorii de turism emergente, care să fie extrem de promovate și care să se dezvolte în următorii doi ani. Ne gândim chiar și la zona de turism de aventură, ceva mai mult decât este acum, precum și valorificarea tradiției sportive pentru că am descoperit că este un domeniu interesat, dar poate nu suficient de activ. Apoi, ca teme secundare, avem city-break-uri, experiențe de scurtă durată, tururi tematice și așa mai departe. E un mix. Ce propunem este o interpretare contemporană coroborată cu o viziune obiectivă din exterior. Părerea noastră este că da, avem Sibiul cu un grad ridicat de atractivitate, imaginea este recognoscibilă, avem bisericile fortificate – principala atracție pentru principalele piețe, Germania și Austria, dar avem și elemente noi care pot să fie tururi alternative, elemente inedite. Turiștii internaționali, din analizele noastre pe online și pe review-uri preferă Transfăgărășanul, preferă Bâlea, Biertan, iar cei din Statele Unite și Marea Britanie vor să vadă și istorie contemporană, vor să vadă patrimoniul industrial, vor să înțeleagă ce a făcut România în perioada celor două Războaie Mondiale sau în perioada comunistă. Deci există și alte interese. Căutând un pic în perioada de documentare am văzut că există atracție și pe zona aceasta. Sugestia noastră aceasta a fost: păstrăm pilonul cultural, pilonul de natură și sustenabilitate, dar venim și cu zona de tururi alternative și inedit.

Rep.: Știu că voi ați făcut și un studiu de piață în perioada aceasta. Ne puteți oferi câteva cifre?

I.I.: Spre exemplu aproape 80% dintre locuitorii Sibiului consideră că turismul contribuie semnificativ la creșterea calității vieții. În același timp, tot în jur de 80% spun că nu sunt suficient consultați sau implicați în activitățile de turism. Prin prisma altor răspunsuri înțelegem că ei văd cumva turismul o activitate care se întâmplă în afara lor, o activitate de cadru, fără să înțeleagă ce rol ar putea avea ei și cum ar putea să se implice. Pe de altă parte, din punct de vedere al turiștilor, când vine vorba despre cele mai interesante atracții am văzut clar o diferență între România, unde se preferă turismul pasiv, se vizitează centrul Sibiului, a apărut recent zona balneară, relaxare, și avem turiștii internaționali care vor turism activ, sport și drumeții. Am mers destul de mult pe analiza tipurilor de turiști și încercam să ne uităm la proveniența lor. Avem piețele tradiționale, Germania și Austria, care sunt atrași de istorie, legăturile tradiționale, limba, patrimoniul și bisericile fortificate. Avem apoi Spania, care deja are un alt tip de turism, chiar ieri plimbându-ne prin oraș ne-a surprins să vedem că sunt o mulțime de spanioli. Ei au alt profil, ei caută și zona activă, fac trekking, sunt interesați de munte, natură, patrimoniul nu este neapărat una din prioritățile lor. Mai departe, avem turiștii din Marea Britanie și Statele Unite, despre care vorbeam și care sunt cei mai pretențioși. Ei vor niște atribute clare ale destinației, ei vor siguranță, excelență, servicii de calitate superioară, vor să se simtă confortabil mai ales dacă sunt la prima vizită sau dacă n-au mai fost în partea aceasta de Europă. Și mai avem piețele noi, se vor deschide rute noi de pe aeroport către Franța, Belgia, și am încercat să ne uităm și la profilul acestor turiști. Ne-am uitat inclusiv la grupele de vârstă, de la millenials până la baby-boomers și încercăm să înțelegem ce este mai interesant pe diferite categorii de vârstă.

Rep.: Nu-i niciun secret, avem o groază de bătrâni are vin cu autocarele și se plimbă cu umbrelele pe centru.

I.I.: (râde n. r.) Da, sunt tururile mari, dar tocmai din acest motiv trebuie să încercăm prin comunicare și marketing să targetăm și turiștii individuali, cei care vin cu familia, turiștii care vor să aibă o experiență pe cont propriu, să știm ce mesaje le transmitem.

Rep.: Ce ne promiteți că vom avea după ce terminați strategia? Mai mulți turiști, o formă de comunicare mai clară, o destinație mai bine promovată...

I.I.: O formă de comunicare mai clară, chiar acesta este scopul nostru pentru că aici suntem până la urmă. Avem actorii locali, actorii din teritoriu, factori de decizie, parteneri, organizații, operatori culturali care sunt până la urmă creatorii de conținut. Avem turistul, vizitatorul, la care vrem să ajungem, pe care vrem să-l atragem, iar noi suntem în zona de cum transmitem mesajul, ce mesaje transmitem, pe ce teme prioritare, cum putem fi mai selectivi, să țintim exact turistul pe care îl dorim. Și da, încercăm să venim cu o propunere de brand, fiindcă trebuie să știi care este brandul tău. Apoi vrem să structurăm instrumente de comunicare, recomandări pe comunicarea online, pe comunicarea offline, cum și când comunicăm anumite teme? Într-un fel comunici cu un anumit tip de turiști și într-un alt fel cu alt tip, în funcție de sezonalitate și în funcție de calendarul de evenimente. De exemplu, ne gândeam să spunem ca pe zona de natură să se lanseze call-uri publice pentru selectarea de conținut de la actorii locali pe care apoi să să-l disemineze, într-o formă democratică de promovare. Și mai avem o prioritate strategică pe zona de definire a produselor turistice și dezvoltarea produselor turistice în funcție de piețe țintă și de turiștii țintă. Nu în ultimul rând, avem în vedere dezvoltarea capacității administrative, de management și marketing a destinației, adică avem baze de date, știm să lucrăm cu informația, avem parteneri relevanți în teritoriu și poate internaționali, dezvoltăm capacitatea de management, dezvoltare organizațională chiar către noi tipuri de servicii pe care o organizație poate să le dezvolte. Nu reinventăm roata, dar punem totul într-un cadru mai bine structurat și mai modern, în timp ce venim cu propunerile de instrumente de comunicare pentru că, până la urmă, acesta este una dintre componentele majore ale temei noastre: ce comunicăm, cum comunicăm și către cine?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815